LUNGIMEA CĂILOR DE TRANSPORT LA SFÂRŞITUL ANULUI 2015

Transcription

1

2

3 ISSN: ISSN-L: ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ LUNGIMEA CĂILOR DE TRANSPORT LA SFÂRŞITUL ANULUI 2015 APRILIE 2016

4 C U P R I N S Notă metodologică Lungimea căilor de transport, la 31.XII Linii de cale ferată de folosinţă publică, la 31.XII Linii de cale ferată de folosinţă publică, în exploatare, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Drumuri publice pe categorii şi tipuri de acoperământ, la 31.XII Drumuri publice pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Drumuri publice, după tipul acoperământului, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Drumuri naţionale, după tipul acoperământului, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Drumuri judeţene, după tipul acoperământului, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Drumuri comunale, după tipul acoperământului, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, la 31.XII Conducte magistrale petroliere şi de gaze, la 31.XII Pagina 3

5 NOTĂ METODOLOGICĂ Publicaţia prezentă datele statistice referitoare la infrastructura de transport, respectiv lungimea căilor ferate, a drumurilor publice, a conductelor magistrale petroliere şi de gaze. Sursa datelor: chestionarele cercetărilor statistice completate de: - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., pentru lungimea drumurilor naţionale şi Consiliile judeţene şi locale, pentru lungimea drumurilor judeţene şi comunale. - Compania Naţională de Căi Ferate <C.F.R. S.A.> şi Societatea Feroviară de Turism <S.F.T. C.F.R. S.A.>, pentru lungimea căilor ferate. - S.C. CONPET S.A Ploieşti şi Societatea Naţională de Gaze Naturale TRANSGAZ S.A. Mediaş, pentru lungimea conductelor magistrale de petrol şi gaze. Precizări metodologice: Liniile de cale ferată reprezintă ansamblul de construcţii speciale compus din una sau mai multe căi cu instalaţiile aferente, destinate transportului de mărfuri şi pasageri cu vehicule feroviare. Liniile de cale ferată principale cuprind liniile feroviare de mare viteză și liniile feroviare convenționale importante. Lungimea simplă a liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare include numai liniile deschise traficului de pasageri şi mărfuri, în care transporturile se fac pe bază de legitimaţii de călătorie sau documente care însoţesc mărfurile. La liniile cu căi paralele, la care pentru fiecare sens de mers sunt construite mai multe perechi de căi (duble, triple, etc.), lungimea liniei se stabileşte prin măsurarea unei singure căi. Lungimea căilor ferate desfăşurate (totală) cuprinde lungimea construită a liniei de cale ferată, măsurată pe fiecare pereche de şine. Ecartamentul este distanţa dintre feţele interioare ale celor două şine de cale ferată. Calea ferată cu ecartament normal este calea ferată cu ecartament de 1435 mm. Calea ferată cu ecartament larg este calea ferată cu ecartament mai mare de 1435 mm, respectiv de 1524 mm. Calea ferată cu ecartament îngust este calea ferată cu ecartament sub 1435 mm, respectiv , folosite în zonele montane (Mocăniţa), forestiere, agricole şi pe şantiere. Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor, deschis circulaţiei publice. Drumurile publice sunt obiective de utilitate publică destinate transportului rutier, în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, populaţiei şi de apărare a ţării. Drumurile naţionale asigură legătura dintre capitală şi oraşele reşedinţă ale judeţelor, legăturile între acestea, precum şi legătura cu ţările vecine. Autostrada este drumul naţional, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană (gard, marcaj, etc.), cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de urgenţă şi care nu se intersectează la acelaşi nivel cu alte drumuri sau căi ferate. Sunt incluse doar autostrăzile care au proces verbal la terminarea lucrărilor. Drumurile judeţene asigură, atât legăturile între municipiile reşedinţe de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, staţiuni balneoclimaterice şi turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legate de apărarea ţării şi obiective istorice importante, cât şi între oraşe şi municipii între ele. Drumurile comunale asigură legăturile între reşedinţa de comună şi satele componente; oraş şi satele care îi aparţin, precum şi alte sate. 5

6 LUNGIMEA CĂILOR DE TRANSPORT, LA 31 XII 2015 Elemente constitutive semnificative ale infrastructurii de transport, reţeaua de căi ferate şi cea de drumuri constituie suportul de bază pentru dezvoltarea economico-socială a unei zone. Conductele magistrale petroliere şi de gaze sunt elemente de infrastructură care înlesnesc transportul produselor specifice. Cantitatea şi calitatea infrastructurii feroviare şi rutiere, bazate pe investiţiile în domeniu, reflectă nivelul de civilizaţie şi gradul de acces la aceasta, deopotrivă cu disponibilitatea de evoluţie şi creştere. Cu rădăcini în cunoscutele via construite în timpul romanilor, reţeaua de drumuri s-a extins progresiv. Dezvoltarea a fost marcată prin construcţia de drumuri noi, trecerea unor drumuri într-o categorie superioară prin lucrări de îmbunătăţire, utilizarea noilor tehnologii din domeniu. În ultimii ani, politica în domeniul transporturilor la nivel European se îndreaptă spre creşterea ponderii transporturilor cu impact scăzut asupra mediului înconjurător, accentuând importanţa dezvoltării reţelei de căi ferate. INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ La 31.XII.2015 liniile de cale ferată de folosinţă publică, în exploatare însumau km, din care km (98,7%) linii cu ecartament normal, 4 km linii cu ecartament îngust şi 134 km linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1000 km 2 teritoriu a fost de 45,2. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (153,2 ), regiunea Vest (58,9 ), regiunea Nord Vest şi regiunea Sud Est (48,8 ). La sfârşitul anului 2015, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare. În componenţa reţelei de cale ferată în exploatare la 31.XII.2015, erau cuprinşi 5990 km căi principale (55,6%), din care 5956 km cu ecartament normal. Tabelele 1, 2 şi Graficul nr. 1 prezintă datele privind structura căilor ferate, funcţie de tipul de ecartament şi în profil regional. Graficul nr. 1 Reţeaua de căi ferate de folosinţă publică, la 31. XII După tipul de ecartament Repartiţie regională Linii cu ecartament normal - două căi 27,1% Linii cu ecartament îngust *) Linii cu ecartament larg 1,3% Sud- Muntenia 11,6% Sud-Vest- Oltenia 9,2% Bucureşti- Ilfov 2,6% Vest 17,5% Sud Est 16,2% Linii cu ecartament normal - o cale 71,6% Centru 12,4% Nord Est 15,0% Nord Vest 15,5% *) sub 0,05% 7

7 INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Calitate superioară a infrastructurii rutiere obţinută prin modificarea tipului de acoperământ La 31.XII 2015, drumurile publice totalizau km (Tabelul 3), din care km (20,5%) drumuri naţionale, km (41,0%) drumuri judeţene şi km (38,5%), drumuri comunale. Comparativ cu anul 2014, cea mai însemnată creştere, de 1,9%, a fost înregistrată de drumurile naționale. Densitatea reţelei de drumuri publice la 100 km 2 teritoriu era de 36,1%. Cele mai mari valori de densitate a drumurilor publice (Tabelul 4), au fost marcate de regiunile Bucureşti-Ilfov (48,2 km), Nord Est (40,3 km) şi Sud Vest-Oltenia (38,5 km). Din punctul de vedere al tipului de acoperământ (Tabelul 5), în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: km (37,9%) drumuri modernizate, km (24,6%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, km (25,2%) drumuri pietruite şi km (12,3%) drumuri de pământ. Din totalul drumurilor modernizate, km (91,3 %) reprezintă drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, km (51,2%) reprezentau drumuri cu durata de serviciu depăşită din total drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar km (41,5%) reprezentau drumuri cu durata de serviciu depăşită din total drumuri modernizate. Din totalul drumurilor naţionale (Tabelul 6), 35,2% (6193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie. Drumurile judeţene (Tabelul 7), erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale (Tabelul 8), erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite. Graficul nr. 2 Reţeaua de drumuri publice, la 31. XII După tipul de acoperământ Repartiţie regională Drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 24,6% Drumuri de pământ 12,3% Sud Est 12,7% Bucureşti- Ilfov 1,0% Nord Est 17,3% Vest 12,8% Drumuri pietruite 25,2% Drumuri modernizate 37,9% Sud-Vest- Oltenia 13,1% Centru 13,2% Sud- Muntenia 15,0% Nord Vest 14,9% CONDUCTE MAGISTRALE DE PETROL ŞI GAZE Conductele magistrale petroliere şi de gaze aveau, la 31.XII.2015, o lungime de km (Tabelul 9), din care 80,7% (13306 km) erau destinate transportului de gaze naturale, 16,5% (2715 km) reprezentau conductele pentru transportul ţiţeiului, 2,0% (333 km) erau conducte pentru transport gazolină şi 0,8% (140 km) conducte pentru transport etan. 8

8 1. LINII DE CALE FERATĂ DE FOLOSINŢĂ PUBLICĂ, LA 31.XII km - Linii de cale ferată Normal din coloana 1, cu ecartament: din coloana 2: Îngust Larg de folosinţă publică Cu o cale Cu două căi A 1= Lungimea desfăşurată a căilor ferate - total electrificate din rândul 1, căi principale electrificate Lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate din rândul 2, căi principale electrificate

9 2. LINII DE CALE FERATĂ DE FOLOSINŢĂ PUBLICĂ ÎN EXPLOATARE, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Linii de cale ferată din coloana 1: Linii cu din coloana 3: din coloana 3 Regiunea / Judeţul de folosinţă publică ecartament Cu o cale din coloana 5: în exploatare electrificate normal electrificate electrificate A 1= = Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi *) Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş *) - include 1 km cu ecartament larg 10

10 Linii cu Linii cu Densitatea liniilor Cu două căi din coloana 7: ecartament ecartament pe 1000 km 2 Regiunea / Judeţul electrificate îngust larg teritoriu A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş - km - 11

11 3. DRUMURI PUBLICE, PE CATEGORII ŞI TIPURI DE ACOPERĂMÂNT, LA 31.XII.2015 Drumuri Drumuri Drumuri publice naţionale judeţene şi comunale A 1= = Total drumuri (rd.1=rd.2+rd.3+rd.4+rd.5) din care: - autostrăzi drumuri europene drumuri cu 3 benzi de circulaţie drumuri cu 4 benzi de circulaţie drumuri cu 6 benzi de circulaţie Drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi din beton ciment cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu pavate cu piatră cioplită din randul 2: cu durata de serviciu depăşită Drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere cu durata de serviciu depăşită Drumuri pietruite Drumuri de pământ

12 din coloana 3: Drumuri judeţene 4 Drumuri comunale 5 A - km Total drumuri (rd.1=rd.2+rd.3+rd.4+rd.5) din care: autostrăzi drumuri europene drumuri cu 3 benzi de circulaţie drumuri cu 4 benzi de circulaţie drumuri cu 6 benzi de circulaţie Drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi din beton ciment cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu pavate cu piatră cioplită din randul 2: cu durata de serviciu depăşită Drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere cu durata de serviciu depăşită Drumuri pietruite Drumuri de pământ 13

13 4. DRUMURI PUBLICE, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Drumuri din coloana 1: Drumuri din Regiunea / judeţul publice Modernizate Cu îmbrăcăminţi naţionale Modernizate uşoare rutiere A 1=4+7 2=5+8 3= Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

14 coloana 4: Drumuri judeţene din coloana 7: Densitatea Cu îmbrăcăminţi şi comunale Modernizate Cu îmbrăcăminţi drumurilor publice Regiunea / judeţul uşoare rutiere uşoare rutiere la 100 km 2 teritoriu A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş - km - 15

15 5. DRUMURI PUBLICE, DUPĂ TIPUL ACOPERĂMÂNTULUI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Drumuri Drumuri Autostrăzi Drumuri din coloana 2: Regiunea / judeţul publice modernizate europene Cu îmbrăcăminţi Cu îmbrăcăminţi din beton asfaltice de tip ciment greu şi mijlociu A 1= = Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

16 - km - Drumuri cu din coloana 9: Drumuri Drumuri Pavate cu Cu durată îmbrăcăminţi Cu durată pietruite de pământ Regiunea / judeţul piatră de serviciu uşoare rutiere de serviciu cioplită depăşită depăşită A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş 17

17 6. DRUMURI NAŢIONALE, DUPĂ TIPUL ACOPERĂMÂNTULUI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Drumuri Drumuri Autostrăzi Drumuri din coloana 2: Regiunea / judeţul naţionale modernizate europene Cu îmbrăcăminţi Cu îmbrăcăminţi din beton asfaltice de tip ciment greu şi mijlociu A 1= = Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

18 - km - Drumuri cu din coloana 9: Drumuri Drumuri Pavate cu Cu durată îmbrăcăminţi Cu durată pietruite de pământ Regiunea / judeţul piatră de serviciu uşoare rutiere de serviciu cioplita depăşită depăşită A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş 19

19 7. DRUMURI JUDEŢENE, DUPĂ TIPUL ACOPERĂMÂNTULUI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Drumuri Drumuri din coloana 2: Regiunea / judeţul judeţene modernizate Cu îmbrăcăminţi Cu îmbrăcăminţi Pavate cu din beton asfaltice de tip piatră ciment greu şi mijlociu cioplita A 1= = Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

20 Drumuri cu din coloana 7: Drumuri Drumuri Cu durată îmbrăcăminţi Cu durată pietruite de pământ Regiunea / judeţul de serviciu uşoare rutiere de serviciu depăşită depăşită A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş - km - 21

21 8. DRUMURI COMUNALE, DUPĂ TIPUL ACOPERĂMÂNTULUI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI JUDEŢE, LA 31.XII.2015 Drumuri Drumuri din coloana 2: Regiunea / judeţul comunale modernizate Cu îmbrăcăminţi Cu îmbrăcăminţi Pavate cu din beton asfaltice de tip piatră ciment greu şi mijlociu cioplită A 1= = Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

22 Drumuri cu din coloana 7: Drumuri Drumuri Cu durată îmbrăcăminţi Cu durată pietruite de pământ Regiunea / judeţul de serviciu uşoare rutiere de serviciu depăşită depăşită A Total Macroregiunea unu Nord Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Macroregiunea doi Nord Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Sud Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Macroregiunea trei Sud-Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti Macroregiunea patru Sud-Vest-Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş - km - 23

23 9. CONDUCTE MAGISTRALE PETROLIERE ŞI DE GAZE ÎN EXPLOATARE, LA 31.XII.2015 Lungime conducte - km - A 1 Conducte pentru transport ţiţei 2715 Conducte pentru transport gazolină 333 Conducte pentru transport gaze naturale transport gaze naturale tranzit international 553 Conducte pentru transport etan