Pag. 2/14 1. SCOP: Procedura are ca scop protectia radiologica prin masurarile de arie pentru : - confirmarea bunelor practici de lucru ( supraveghere si pregatire adecvate) - controlul zonelor radiologice - evaluarea si dezvoltarea de proceduri operationale din datele de monitorare colectate pentru indivizi si grupuri - furnizarea de informatii utile pentru estimarea expunerii reale - atingerea si demonstrarea unei protectii adecvate si optimizarea protectiei 2. DOMENIU: Procedura se aplica in zonele radiologice din. 3. DEFINITII SI PRESCURTARI: 3.1. Definitii Accident nuclear - eveniment nuclear care afecteaza instalatia si provoaca iradierea sau contaminarea populatiei sau mediului peste limitele permise de reglementarile in vigoare. Activitate A - marime caracteristica unei populatii statistice de radionuclizi aflate intr-o stare energetica data, la un moment dat, definita ca raportul : A = unde dn este numarul mediu de transformari nucleare spontane din starea energetica considerata in intervalul dt. Semnul minus indica micsorarea numarului de nuclee radioactive. Unitatea de masura in SI este dezintegrari/s numita Becquerel (Bq). Constringere a dozei valoarea determinata din practicile de radioprotectie, care nu trebuie depasita, impusa unei marimi dozimetrice protective. Nivelul de constringere ete mai mic decit limitele legale. Doza absorbita - marime dozimetrica fundamentala, definita ca energia medie d ε comunicata de radiatia ionizanta unitatii de volum si masa unitatii de volum iradiat dm: dε D = dm Unitatea de masura: Gray (Gy), 1 Gy=1 J/kg. Unitate tolerata: rad; 1Gy=100 rad Doza echivalenta - doza absorbita intr-un organ sau tesut, multiplicata cu factorii de ponderare ai radiatiilor la care tesutul/organul a fost expus: dn dt H T,R = w R D T,R unde D T,R este doza absorbita intr-un organ T si w R este factorul de ponderare al radiatiei R. Daca tesutul/organul este expus la mai multe tipuri de radiatii cu diferiti w R doza echivalenta este data de:
Pag. 3/14 H = w T R R D T,R Unitatea de masura: Sievert (Sv).Unitate tolerata: rem, 1 Sv=100 rem. Doza efectiva - suma dozelor echivalente multiplicate cu factorii de ponderare ai organelor sau tesuturilor: E = w T H T T unde H T este doza echivalenta in organul/tesutul T iar w T factorul de ponderare corespunzator organului/tesutului T. Unitate de masura: Sievert, Sv. Unitate tolerata: rem; 1 Sv =100 rem. Echivalent de doza ambiental H*(d) - echivalentul de doza intr-un punct din campul real de radiatie, ce ar fi produs de campul aliniat si expandat corespunzator in sfera ICRU la distanta d in profunzime, pe raza ce se opune directiei de incidenta a radiatiei. Echivalent de doza directional H'(d, Ω)- echivalentul de doza intr-un punct din campul real de radiatie, ce ar fi produs de campul aliniat si expandat in sfera ICRU la distanta d in profunzime, pe o directie precizata W fata de directia de incidenta a radiatiei. Intre echivalentul de doza ambiental si directinal exista relatia H'(d,0)=H*(d). Dozimetrist persoana ce poseda cunostintele necesare si efectueaza masurari radiometrice. Incident nuclear orice evenimant nuclear care se petrece in interiorul unei zone de lucru si provoaca iradierea sau contaminarea personalului expus profesional sau a locului de munca, peste limitele admise. Material radioactiv orice material in orice stare de agregare care prezinta fenomenul de radioactivitate, inclusiv deseurile radioactive. Monitorare masurari in vederea analizei si controlului expunerii interne si externe. Un ansamblu de masurari nu poate fi considerat monitorare fara interpretare si analiza. Nivel de exceptare pentru o anumita sursa ce contine un tip dat de radionuclid, este valoarea activitatii sau activitatii specifice sub care o practica asociata acestei surse este exceptata de la cerintele de autorizare de Autoritatea Competenta sau de organisme internationale. Nivelele de exceptare pentru fiecare radionuclid sunt cuprinse in NFSR. Plan de interventie ansamblu de masuri care se aplica in caz de accident nuclear. Radiatie ionizanta - orice radiatie corpusculara sau elctromagnetica capabila de a produce procese primare sau secundare de ionizare. Reglementari norme tehnice, metodologice, ghiduri, instructiuni, proceduri sau conditii tehnicoorganizatorice privind autorizarea si controlul activitatilor nucleare, obligatorii in domeniul nuclear, emise de autoritatea competenta.
Pag. 4/14 Surse de radiatii ionizante orice emitator de radiatii ionizante, orice material radioactiv si orice generator de radiatii ionizante. Sursa inchisa - orice material radioactiv incorporat solidar intr-un material nedispersabil, sau inchis intr-un invelis etans si inactiv, care prezinta o rezistenta mecanica, termica sau fizico-chimica, suficiente pentru a impiedica in conditii normale de utilizare, orice dispersie sau imprastiere a materialului radioactiv continut si orice posibilitate de decontaminare Sursa deschisa - orice material radioactiv care in conditii normale de utilizare, se poate dispersa provocand contaminari. 3.2. Prescurtari: CNCAN Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare RAPSEN Colectivul Radioprotectie si Securitate Nucleara ICRU International Commission on Radiation Units and Measurements NFSR -- Norme Fundamentale de Securitate Radiologica 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Legea 111/1996* privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; 4.2. Norme de Securitate Radiologica: NSR-01 Norme Fundamentale de Securitate Radiologica; NSR-02 Norme de Securitate Radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi, noiembrie 2001; NSR-03 Norme de Securitate Radiologica privind proceduri de autorizare, noiembrie 2001; NSR-05 Norme de autorizare a lucrului cu surse de radiatii in exteriorul incintei special amenajate, mai 2002; NSR-06 Norme de dozimetrie individuala, octombrie 2002; NTR-01 Norme Fundamentale de Transport in siguranta a materialelor radioactive, februarie 2002; NSN-15 Norme de Dezafectare a obiectivelor si instalatiilor nucleare, decembrie 2002; NPF-01 Norme de Protectie Fizica in domeniul nuclear, noiembrie 2001; NGN-01 Norme de control de Garantii in domeniul Nuclear, noiembrie 2001; NGN-02 Lista detaliata a materialelor, dispozitivelor, echipamentelor si informatiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive nucleare explozive, septembrie 2002; 4.3. BSS - International Basic Safety Standards for Protection against Ionizing Radiation and for the Safety of the Radiation Sources, IAEA Safety Series no 115, Vienna, 1996; 4.4. ICRU 51, Quantities and Units in Radiation Protection, 1993; 4.5. Dozimetria si ecranarea radiatiilor Roentgen si gamma, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1992 4.6 Safety Standards Series No RS-G-1.3 Assessement of Occupational Exposure due to External Sources of Radiation, IAEA, Vienna, 1999 4.7 Safety Standards Series No RS-G-1.2 Assessement of Occupational Exposure due to Intakes of Radionuclides, IAEA, Vienna, 1999 4.8. MC, cod MC-00-00, in vigoare
Pag. 5/14 4.9. NMC 07 Norme privind cerintele specifice pentru sistemul de management al calitatii aplicate activitatilor de faricare a produselor si de furnizare a serviciilor destinate instalatiilor nucleare, septembrie 2003 4.10. Normele Generale de Protectia Muncii, 1996. 5. RESPONSABILITATI: 5.1. Dozimetrist - Cere informatii despre tipul monitorarii, zona radiologica, natura si extinderea riscului radiologic, despre caracteristicile amplasasmentului unde trebuie sa se efectueze masurarile precum si a riscurilor asociate; - Efectueaza masurari ale campurilor de radiatii sau a nivelului contaminarii conform procedurilor - Ia masuri urgente si actioneaza pentru limitarea si/sau evitarea expunerii la radiatii ionizante a celor prezenti - intra in camp de radiatii cu valori ale debitului de doza care depasesc limitele legale pe proprie raspundere sub semnatura daca acest lucru nu este aprobat de responsabilul cu securitatea radiologica - Completeaza Buletinul de control pentru expunere externa cod AC-PL-16-02-01 - Semneaza si supune spre avizare responsabilului cu securitatea radiologica Buletinul de control pentru expunere externa - Semnaleaza verbal situatiile neconforme; - Inregistreaza buletinele de control si le arhiveaza 5.2. Responsabilul cu securitatea radiologica - Stabileste tipul si frecventa de monitorare pentru fiecare zona radiologica - Alege punctele de masura - Stabileste aparatura necesara programelor de monitorare - Efectueaza monitorarea speciala - Interpreteaza rezultatele monitorarii de arie - Optimizeaza protectia radiologica in functie de rezultatele monitorarii de arie - Stabileste necesarul de echipament de protectie pentru efectuarea masurarilor radiometrice; - verifica dozimetristii privind folosirea aparaturii si echipamentului de protectie adecvate - verifica echipamentele de protectie si aparatura din dotare inainte si dupa efectuarea masurarilor; - stabileste in functie de riscul radiologic anticipat gradul de precizie al masurarilor; - instruieste din punctul de vedere al securitatii radiologice dozimetristii ; - verifica evidenta dozelor personale si a rezultatelor analizelor medicale; - anunta seful de colectiv/departament depasirea constrangerilor dozelor personale; - informeaza seful de colectiv/departament asupra rezultatelor monitorarii de arie - dispune masuri de remediere in functie de rezultatele obtinute - raporteaza rezultatele monitorarii de arie sefului de departament si RAPSEN 5.3. Seful de colectiv/departament - face demersurile pentru asigurarea echipamentului de protectie si a aparaturii necesare programelor de monitorare de arie - intrevine in caz de urgenta nucleara conform Planului de Interventie ; - aproba intrarea in camp de radiatii a dozimetristilor in functie de nivelul debitului dozei ;
Pag. 6/14 - notifica superiorii asupra evenimentelor care i-au fost semnalate ; 5.4.Responsabilul cu evidentele - tine evidenta documentelor de monitorare de arie - arhiveaza documentele referitoare la monitorarea de arie 6. CONDITII PREALABILE Proiectarea programelor de monitorare de arie depinde de: - Zonarea spatiului de lucru ( zona controlata sau supravegheata ) - Natura riscului radiologic: expunere externa, expunere interna, tipuri de radiatii, toxicitatea radionuclizilor - Probabilitatea de aparitie de evenimente ce pot conduce la suprairadiere Scopurile monitorarii in functie de natura si amploarea unei practici sunt : - confirmarea unor bune practici de lucru ( supraveghere si pregatire adecvate) si a standardelor de inginerie - furnizarea de informatii despre conditiile la locul de lucru si mijlocul de a stabili daca acestea sunt sub control si daca schimbarile operationale au imbunatatit sau inrautatit conditiile de lucru radiologice - estimarea expunerii reale a lucratorilor pentru a demonstra conformitatea cu reglementarile - evaluarea si dezvoltarea de proceduri operationale din datele de monitorare colectate pentru indivizi si grupuri - furnizarea de informatii utile pentru evaluarea dozelor in cazde expunere normala si potentiala - atingerea si demonstrarea unei protectii adecvate si implementarea optimizarii Programele de monitorare, in functie de obiective, pot fi: - monitorare de rutina asocita operatiunilor continue si se efectueaza pentru a demonstra ca lucrul se desfasoara in conditii de protectie radiologica iar nivelele dozelor individuale se incadreaza in cele specificate in reglementarile in vigoare - monitorare operationala furnizeaza datele necesare pentru luarea deciziilor imediate privind managementul practicii si optimizarea protectiei radiologice - monitorare speciala acopera situatiile in care la locul de lucru informatia disponibila este insuficienta pentru controlul adecvat al expunerilor. Este proiectata pentru a furniza informatii pentru elucidarea problemelor aparute si definirea procedurilor. Se realizeaza la punerea in functiune a instalatiilor, dupa modificari majore ale instalatiilor sau procedurilor sau cand activitatea se desfasoara dupa un incident nuclear In functie de tipul expunerii se realizeaza : - Monitorare a expunerii externe - Monitorare a contaminarii suprafetelor - Monitorarea contaminarii aerului Din punct de vedere practic monitoarele sunt: - Fixe - Mobile - Portabile
Pag. 7/14 Din punct de vedere al radiatiilor detectate monitoarele de arie se impart in : - Detectori pentru fotoni - Detectori pentru radiatii beta si fotoni de energie joasa - Detectori penrtru neutroni - Monitoare gamma pasive - Radiometre pasive pentru neutroni - Sisteme spectrometrice Detectori pentru campuri de radiatii Detectorii folositi pentru radiatii X si γ de tip camera de ionizare au pereti din materiale cu numar atomic mic ce sunt umplute cu aer la presiune atmosferica. Acestea dau raspuns in termeni de H*(10) sau H (0.07, Ω). Pragul energetic este de 40 kev iar pentru masurarea valorilor de pana la 10 µsv/h volumul sensibil necesar este de 300-700 cm 3. Domeniul total de masurare aproximativ este de la 0.1 µsv/h pana la 1 Sv/h. Contorii Geiger Muller sunt foarte frecventi folositi datorita pulsurilor mari pe care le produc ce pot fi numarate si procesate de electronica cu usurinta. Principala limitare provine din timpul mort relativ mare ce determina subestimarea marimilor masurate in campuri cu variatie rapida (pulsatorii). Detectorii cu scintilatori sunt mult mai sensibili, au prag mai scazut aprox. 20 kev, au raspuns liniar cu energia motiv pentru care pot fi utilizati si in sisteme spectrometrice ( indeosebi NaI(Tl)). Contorii proportionali permit masurari de debite mari ale H*(10) intre 1 msv/h to 10 Sv/h. Necesita o stabilitate mai mare a tensiunii de aplicare si sunt mai costisitori decat camerele de ionizare si contorii GM. Mai rar detectorii pot fi cu diode din siliciu, pentru monitorari speciale. Detectorii pentru radiatii β si γ de energie joasa sunt de acelasi tip ca cei pentru X si γ cu deosebirea ca trebuie sa aiba praguri energetice mai mici si filtre pentru discriminarea intre radiatiile beta si gamma. Aceleasi tipuri constructive de detectori sunt utilizate si pentru detectia neutronilor, volumele sensibile fiind din materiale diferite, neutronii pot fi detectati in urma producerii de reactii nucleare, procese de fisiune, etc. Astefel se pot folosi camere de ionizare cu pereti din grafit si gaz de umplere CO 2 sau pereti din aluminiu si gaz de umplere argon. Detectori pentru monitorarea contaminarii suprafetelor Datorita pierderii mari de energie a particulelor α (> 1 MeV/cm) monitorarea contaminarii suprafetelor este mai dificila din cauza absorbtiei. Trebuie avut in vedere ca intre detector si emitator sa nu fie interpus un alt material aborbant. Se pot folosi detectori cu scintilatori ZnS(Ag) ce pot avea dimensiuni circulare de 20 cm 2 si dimensiuni rectangulare de pana la 600 cm 2. Contori proportionali pot fi fie cu circulatia gazului fie umpluti cu gaz sub presiune.la gazul folosit P10(90% Ar, 10% CH 4 ) particulele α vor forma sufiecineti ioni pentru a fi detectate. Formele constructive pot avea volumul sensibil suficient de mare sensibilitate mai mare la activitati joase Radiatiile beta sunt mai penetrante si prin urmare mai usor de detectat. Exista insa radionuclizi ( 3 H, 241 Pu) ce emit radiatii ce nu pot fi masurate cu detectori cu fereastra caz in care se folosesc detectori dedicati tipului de radionuclid ( scintilatori lichizi). O alta problema o contituie fondul gamma. Trebuie ales detectorul ce are posibilitatea de discriminare cea mai buna intre β si γ. Se pot folosi contori proportionali umpluti cu Xe cu fereastra din titan de 5 mg/cm 2, contori Geiger Muller se folosesc cand trebuie monitorate suprafete de dimensiuni mici sau inacesibile pentru alte
Pag. 8/14 tipuri de detectori. Tipul constructiv cu fereastra din mica de 1-3 mg/cm 2 este sensibil la energii joase C-14, S-35 iar pentru energii medii si mari se folosesc cei cu pereti din sticla sau metal. Radiatiile X si γ emit insotesc cele mai multe dezintegrari α si β. Exista insa si nuclizi care emit doar radiatii X sau γ: Cr-51, Fe-55, Co-57, I-125. Exista doua tipuri de instrumente care se utilizeaza frecvent pentru detectarea radiatiilor X si γ de joasa energie : scintilatori cu NaI(Tl) cu fereastra de beriliu si contori proportionali cu Xe cu fereastra din titan de 5 mg/cm 2. Ambele tipuri de detectori pot masura pana la 5keV si sunt disponibile cu suprafate de detectie intr-o gama larga. 7. PROCEDURA: Monitorarea de rutina are scopul de a asigura caracterul satisfacator al operatiilor de rutina dar poate include cerinte pentru detectori in vederea identificarii conditiilor anormale si situatiilor de urgenta Se efectueaza : - in prezenta responsabilului securitatea radiologica pentru a confirma siguranta locului de munca - la supravegherea operatiilor la intervale regulate apropiate, dar nu dupa un orar predictibil - cand masurarile trebuie : a. sa confirme delimitarea zonelor b. sa dovedeasca ca sunt adecvate riscului radiologic c. sa dezvaluie deteriorarea protectiei radiologice Frecventa monitorarii de rutina depinde de modificarile anticipate in campul de radiatii: - cand nu sunt de asteptat modificari substantiale ale ecranelor sau activitatilor ce se desfasoara in zona de lucru monitorarea de rutina are rol de verificare si se face ocazional - in cazul modificarilor de natura si extindere a campurilor de radiatii care nu sunt de asteptat sa fie severe sau rapide se fac masurari periodice in puncte prestabilite care vor da o avertizare suficienta si in timp util asupra deteriorarii conditiilor; se folosesc si rezultatele de la monitorarea personala - in cazul in care campurile de radiatii au variatii rapide si pot creste pana la nivele mari; monitorarea este continua si sunt necesare sisteme de avertizare localizate fie la locul de lucru si/sau individuale purtate de persoanele expuse si Monitorarea operationala - este canalizata pentru furnizarea de informatii specifice unei operatii anume, asigura o baza pentru decizii imediate in decursul unei operatii. Este utila cand se folosesc proceduri de termen scurt in conditii care fac folosirea continua pe termen lung nesatisfacatoare Se efectueaza - daca pe parcursul activitatilor campurile de radiatie raman constante supravegherea preliminara este de obicei suficienta - sunt recomandate supravegheri inainte de fiecare serie de operatii - masurari continue sunt necesare pe parcursul operatiei - daca operatiile influenteaza debitul echivalentului de doza ambiental sau cazul in care campurile de radiatie sunt variabile - daca exista o contributie beta in campuri mixte si raportul debitelor echivalentilor de doza beta si gamma se modifica substantial la schimbari minore in operatii sunt necesare doua tipuri de instrumente
Pag. 9/14 Monitorarea operationala este realizata ca procedura standard specifica de un dozimetrist atunci cand operatiile implica un risc ridicat. Monitorarea speciala - Se aplica in situatii anormale existente sau a caror existenta este suspectata - Trebuie sa determine expunerea personalului la accidente reale sau estimate - Furnizeaza informatii detaliate pentru a putea elucida o problema specifica astfel incat sa se poata elabora procedurile ulterioare - Trebuie sa aiba o durata limitata si obiective bine definite - Trebuie sa cedeze locul monitorarii operationale sau de rutina odata ce obiectivele sunt indeplinite - Se realizata de responsabilul cu securitatea radiologica - Se are in vedere folosirea de instrumente non-standard - Interpretarea masurarilor poate fi complexa - Inregistrarile vor contine detaliile masuratorilor, concluziile si recomandarile care rezulta Monitorarea campurilor de radiatii In functie de activitatile prevazute a se desfasura in zona de lucru se stabileste tipul de monitorare si aparatura de folosit In cazul monitorarii de rutina se poate folosi atat aparatura fixa mobila cat si portabila Aparatura fixa - Pentru campuri de radiatii uniforme in spatiu si fara variatii semnificative in timp este suficienta plasarea unui singur aparat de masura - pentru campuri cu variatii rapide in timp si spatiu sunt necesare mai multe instrumente de monitorare. Acestea trebuie insotite de informatii privind localizarea si momentul masurarii. Locul ales pentru plasarea aparatului de monitorare trebuie sa fie reprezentativ ca nivel de ocupare cu lucratori, riscul radiologic, se determina pe baza activitatilor desfasurate in zona de lucru Aparatura mobila este necesara cand in zona de lucru nivelul de expunere depaseste pragurile de semnalizare stabilite pentru monitoarele fixe sau cand nu exista monitorare cu aparatura fixa; Aparatura portabila : se selecteaza puncte de monitorare in care se efectueaza masurari conform procedurii AC-PL- RAPSEN -02 Se iregistreaza valorile masurate si se analizeaza Monitorarea contaminarii suprafetelor a.identificarea posibililor contaminanti din activitatile ce se desfasoara in zona de lucru b.se identifica cei mai importanti contaminanti, se identifica ce nuclizi contin si radiatiile penetrante ( beta cu energia >0.6 MeV ) emise c.se alege instrumentul adecvat, cel ce va detecta contaminantii dominanti, ce are suprafata de detectie potrivita, este suficient de robust d.se identifica suprafata contaminata e. Se preleveaza frotiuri pentru analize gamma spectrometrice, analize radiochimice pentru emitatori alfa si beta f. Se compara (a) cu (e) urmarindu-se daca datele sunt in concordanta rezonabila g. Se decide daca trebuie luate alte masuri de protectie radiologica h. Daca in continuare este necesara doar monitorare de rutina, operationala sau speciala
Pag. 10/14 i. In caz de monitorare de rutina se stabilesc punctele de masura si frecventa j. In caz de monitorare operationala se desemneaza dozimetristul si se stabilesc procedurile de lucru. k. In caz de monitorare speciala este anuntat responsabilul cu securitatea radiologica pentru a efectua masurarile si interpreta rezultatele l. Masurarile se efectueaza conform procedurii AC-PL - RAPSEN 03. o.se iregistreaza valorile masurate si se analizeaza Monitoararea contaminarii aerului In cazul masurarii aerului se utulizeaza : Aparatura fixa : - prelevator continuu de aerosoli cu filtru, care ulterior este analizat spectrometric - camera de ionizare cu volum sensibil deschis prin care sunt circulati aerosolii Aparatura mobila : - Monitoare de aerosoli - pompa de prelevare aerosoli insotita de analiza spectrometrica Aparatura portabila : camere de ionizare fara fereastra cu circulatie de gaz. - Se iregistreaza valorile masurate si se analizeaza Pentru exemplificarea modalitatii de proiectare a unui program de monitorare, cu informatii asupra aparaturii de monitorare si localizarea ei, in schita urmatoare este prezent un modul de monitorare general care poate fi adaptat pentru majoritatea zonelor radiologice.
b 4 3 2 4 3 2 c 1 i j 1 1 d 2 3 4 a h g f e 1 2 3 4 panou control radiometric centralizat Pag. 11/14
Pag. 12/14 1 = Punctul de masura. Se marcheaza pe teren punctul de masura. Eticheta trebuie sa mai cuprinda: valoarea masurata, data masurarii, frecventa masurarii, numele si semnatura persoanei ce a efectuat masurarea. = dispozitiv alarmare/avertizare/semnalizare acustica si/sau lumninoasa, cu raspuns la locul de munca si/sau la panoul de control radiometric centralizat. Este necesar in cazul cind in zona radiologica debitul de doza ambiental si/sau concentratia activitatii in aer depasesc nivelele de 10 µsv/h respectiv 1 LDCA. Pragurile de semnalizare se stabilesc functie de nivelele operationale rezultate din constringerile de doza. Se monteaza in locuri unde riscul radiologic este cel mai important. = sistem radiometric de masura fix (monitor de efluenti lichizi si gazosi, debitmetre, integratoare de doza TLD, fotodozimetru, sistem masurare aerosoli etc.): alfa (culoare negra), beta (culoare violet), gamma (culoare albastra), neutroni (culoare gri petrol), cu domeniul si plaja de energie corespunzatoare, cu afisare digitala/analogica la locul de munca si/sau la panoul de control radiometric centralizat si inregistrare pe suport de hirtie/electronic, eventual cu sistem de semnalizare. Functie de tipul de expunere trebuie sa fie, dupa caz, debitmetru, integrator de doza, prelevator de aerosoli (cu prelevare pe filtru si analiza spectrometrica ulterioara sau circulatia aerosolului printr-un detector). Este necesar in cazul cind in zona radiologica debitul de doza ambiental si/sau concentratia activitatii in aer depasesc nivelele de 10 µsv/h, respectiv 1 LDCA. Pragurile de semnalizare se stabilesc functie de nivelele operationale rezultate din constringerile de doza. Se monteaza in locuri unde riscul radiologic este cel mai important. = sistem radiometric de masura portabil (debitmetre, contaminometre, detectori de radon, etc.): alfa (culoare negra), beta (culoare violet), gamma (culoare albastra) neutroni (culoare gri petrol), domeniu de masura si plaja de energie corespunzatoare tipului, cu afisare digitala/analogica si inregistrare electronica, semnalizare acustica si/sau optica. Se folosesc la masurarea expunerii externe, a contaminarii si a concentratiei aerosolilor in punctele de masurare de arie stabilite, oriunde si oricind este necesar in zonele radiologice. = sistem radiometric de masura mobil (monitoare de aerosoli, monitor de neutroni, monitor de efluienti lichizi, contaminometre, etc): alfa (culoare negra), beta (culoare violet), gamma (culoare albastra) neutroni (culoare gri petrol), cu domeniul si plaja de energie corespunzatoare, cu afisare digitala/analogica si inregistrare pe suport de hirtie/electronic, eventual cu sistem de semnalizare. Este necesar, functie de riscul radiologic, in cazul cind la locul de munca nivelele expunerii sunt in mod constant mai mari decit media zonei si in cazul cind nu exista sistem de monitorare fix. Pragurile de semnalizare se stabilesc functie de nivelele operationale rezultate din constringerile de doza. Se plaseaza in locuri unde riscul radiologic este cel mai important. a) = evacuare efluenti radioactivi lichizi b) = evacuare efluenti radioactivi gazosi c) = ecluza circulatie materiale d) = ecluza circulatie personal e) = zona controlata f) = zona supravegheata g) = zona controlata mediu inconjurator h) = zona supravegheata mediu inconjurator
Pag. 13/14 i) = ecran radiatii j) = sursa de radiatii g) si h) reprezinta impartirea in zone a perimetrului sanitar delimitat in mediul inconjurator unde ste amplasata zona radiologica.supravegherea acestui perimetru face obiectul monitorarii de mediu. Interpretarea rezultatelor Rezultatele masurarilor programului de monitorare de arie trebuie interpretate in termeni de doza echivalenta efectiva sau doza echivalenta pentru organe si tesuturi de interes Daca sunt folosite instrumente adecvate si calibrate cu acuratete, masurarile de arie trebuie sa estimeze adecvat doza efectiva sau doza echivalenta pentru organ Echivalentii de doza H*(10) si H (0.07, Ω) definiti pentru monitorarea de arie conduc la o estimare adecvata a dozei echivalente efective E sau a echivalentilor de doza H p (10) sau H p (0.07) supraestimeaza E in campuri multidirectionale Inregistrarea rezultatelor Trebuie sa existe documente privind desemnarea si localizarea zonelor radiologice (supravegheate si controlate) Datele de monitorare trebuie sa includa aparatura cu care s-au efectuat masurarile, data si ora, localizarea punctelor de masura, valorile masurate si orice observatii relevante privind efectuarea masurarilor. 8. CRITERII DE ACCEPTARE - masurarile se efectueaza numai cu aparate de masura verificate metrologic si potrivite radiatiilor masurate- tip si domeniu de energie; - nu se vor efectua masurari in zonele in care nu se cunosc riscurile asociate; - masurarile si rezultatele se erefera strict la obiectul controlat si la conditiile de radioprotectie; - masurarile se efectueaza in limitele de radioprotectie a operatorilor dozimetristi. 9. FORMULARE SI INREGISTRARI 9.1.Tabel cu rezultatele masurarilor de arie
Pag. 14/14 Anexa 1 TABEL cu rezultatele masurarilor de arie Punct masura Valoare masurata Unitate de masura Tip aparat Tip de radiatii masurate viza metrologica pentru tipul de radiatii Data si ora masurarii Frecventa de masurare Dozimetrist Numele prenumele Semnatura Observatii