Aplicaţie SCADA. Simularea procesului de incalzire a unei pompe de caldura

Similar documents
Sisteme cu logica fuzzy

$IfNot ParametricTable= P_ratio_gas. P ratio,gas = 14; Raport comprimare compresor aer - Pressure ratio for gas compressor (2) $EndIf

Cristalul cu N atomi = un sistem de N oscilatori de amplitudini mici;

1.3. OPERAŢII CU NUMERE NEZECIMALE

Reactoare chimice cu curgere piston (ideala) cu amestecare completa de tip batch (autoclava)

Clasa a 10-a. Review of preview

ANALIZA EXPERIMENTALA A PERFORMANTELOR UNor INSTALATII CU ABSORPTIE UTILIZAND AGENT INCALZITOR CU TEMPERATURA SCAZUTA IN DIFERITE CONDITII DE LUCRU

O V E R V I E W. This study suggests grouping of numbers that do not divide the number

CONTRIBUTII LA PRODUCEREA CENTRALIZATA A FRIGULUI PENTRU CLIMATIZAREA CLADIRILOR

Teorema Reziduurilor şi Bucuria Integralelor Reale Prezentare de Alexandru Negrescu

Soluţii juniori., unde 1, 2

GIDD PENTRU CALCULUL CONSUMULUI DE CA.LOURA AL CONSTRUCTIILOR DOTATE CU ' A SISTEME PASIVE DE INCALZIRE SO LARA INDICATIV GP

Inteligenta Artificiala

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2011

Sisteme cu logica fuzzy cu mai multe intrari (MISO)

LIGHTNING MVP System

Equations. P v2

IDENTIFICATION AND OPTIMAL CONTROL OF BLOWING SYSTEM

ON THE QUATERNARY QUADRATIC DIOPHANTINE EQUATIONS (II) NICOLAE BRATU 1 ADINA CRETAN 2

Equations P Se va nota cu y fractia din debitul masic care intra in turbina care e extrasa din turbina pentru preincalzitorul inchis

Reactoare chimice cu curgere piston (ideala) (Plug Flow Reactor PFR) cu amestecare completa (Mixed Flow Reactor MFR) de tip batch (autoclava)

Equations P $UnitSystem K kpa. F luid$ = Air (1) Input data for fluid. $If Fluid$= Air. C P = [kj/kg K] ; k = 1.

Divizibilitate în mulțimea numerelor naturale/întregi

Pentru clasa a X-a Ştiinţele naturii-sem II

4/68. Mini-comutatoare cu came. Prezentare generalã a sistemului. Întreruptoare Pornit-Oprit TM. Comutatoare de comandã TM.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 Analiza algoritmilor

ȘIRURI (TABLOURI UNIDIMENSIONALE)

Modelling the Steady State Characteristic of ph Neutralization Process: a Neuro-Fuzzy Approach

Legi de distribuţie (principalele distribuţii de probabilitate) Tudor Drugan

BENEFICIILE OFERITE DE INTEGRAREA MATERIALELOR CU SCHIMBARE DE FAZĂ IN INSTALAȚIILE TERMICE

Ecuatii si inecuatii de gradul al doilea si reductibile la gradul al doilea. Ecuatii de gradul al doilea

STUDIU PRIVIND VARIABILITATEA PROPRIETĂŢILOR CHIMICE ALE SOLULUI ÎN ROMÂNIA STUDY ON VARIABILITY OF SOIL CHEMICAL PROPERTIES IN ROMANIA

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare (II)

Liste. Stive. Cozi SD 2017/2018

Utilizarea limbajului SQL pentru cereri OLAP. Mihaela Muntean 2015

2D AND 3D PROCESSING OF THE INTERDEPENDENCE BETWEEN THE COMFORT MAIN INDICATORS

Modelarea traficului in cadrul retelelor de radiotelefonie mobila

Programarea Dinamica. (si alte chestii adiacente) Andrei Olariu

METODE NUMERICE: Laborator #4 Eliminare gaussiană cu pivotare totală şi scalare. Algoritmul Thomas pentru rezolvarea sistemului 3-diagonal

Barem de notare clasa a V-a

Habilitation Thesis. Periodic solutions of differential systems: existence, stability and bifurcations

Arhitectura sistemelor de calcul

GENERATOARE DE SEMNAL DIGITALE

Despre AGC cuasigrupuri V. Izbaș

Controlul predictiv bazat pe modele intare-stare-iesire. Cuprins. 2. Modele intrare-stare-iesire :01

Procedeu de demonstrare a unor inegalităţi bazat pe inegalitatea lui Schur

Cautand originea masei (Cautand bosonul Higgs) Adrian Buzatu. Departmentul de Fizica & Astronomie Universitatea din Glagsow, Regatul Unit

Curs 6. Discrete Event Simulation

ASPECTS REGARDING NUMERICAL MODELING OF INDUCTIVE HEATING PROCESS FOR LOW VOLTAGE ELECTRICAL CABLES

Utilizarea claselor de echivalenta in analiza asistata de calculator a sistemelor cu evenimente discrete

APLICAŢII ALE FORMULELOR LUI NEWTON PENTRU POLINOAME SIMETRICE

COMPARATIVE DISCUSSION ABOUT THE DETERMINING METHODS OF THE STRESSES IN PLANE SLABS

array a[0..n-1] a[0] = v0,..., a[n-1] = vn-1

SIMULAREA DECIZIEI FINANCIARE

Laborator 5. Instructiuni de control logic : FOR, IF, WHILE. - Staţii de lucru care au instalat Orcad9.2. si MatLab 7.1

Gradul de comutativitate al grupurilor finite 1

COMPARATIVE STUDY OF STRUCTURAL ANALYSIS APPLIED TO AGRICULTURAL MACHINES BODIES AND ACCOMPLISHED WITH SOLID WORKS AND AUTODESK INVENTOR PROGRAMS

Ordin. pentru aprobarea structurii informaţiilor înscrise pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

VINDECAREA BOLILOR INCURABILE PRIN METODE NATURALE BY MIKHAIL TOMBAK

AN APPROACH TO THE NONLINEAR LOCAL PROBLEMS IN MECHANICAL STRUCTURES

Habilitation thesis. Associate professor Dorin LELEA. Politehnica University of Timisioara. Timisoara, Romania

Definiţie. Pr(X a) - probabilitatea ca X să ia valoarea a ; Pr(a X b) - probabilitatea ca X să ia o valoare în intervalul a,b.

OPTIMAL CONTROL CONFIGURATION OF HEATING AND HUMIDIFICATION PROCESSES part I

Modelare fuzzy. Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Generarea sistemului fuzzy initial Utilizare ANFIS

ACCURACY LIMITS OF HIGH PRESSURE NATURAL GAS DENSITY MEASUREMENT EXACTITĂŢI DE MĂSURARE A DENSITĂŢII GAZULUI NATURAL LA PRESIUNE ÎNALTĂ

Prelegerea 7. Sistemul de criptare AES. 7.1 Istoric

COMPARATIVE STUDY ON DETERMINING THE INTERNAL FRICTION ANGLE FOR SAND

RJBS. Masurari experimentale de timp de reverberatie intr-o sala de conferinte. Romanian Journal of Building Services Revista Românǎ de Instalații

CURS 11: Programare dinamică - II - Algoritmica - Curs 12 1

FINITE ELEMENT ANALYSIS OF FRICTIONAL CONTACTS

Counties of Romania List

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

A GENERALIZATION OF A CLASSICAL MONTE CARLO ALGORITHM TO ESTIMATE π

CONVERSION OF ENVIRONMENTAL HEAT INTO USABLE ENERGY

Alte rezultate din teoria codurilor

FORMULELE LUI STIRLING, WALLIS, GAUSS ŞI APLICAŢII

THE BEHAVIOUR OF ELASTOMERIC BEARINGS UNDER LOAD COMBINATIONS

Figura 1. Schema bloc de reglare a turației motorului de curent alternativ Figure 1. Block diagram of the system for regulating the speed of AC motor

Matematici speciale Variabile aleatoare discrete

THE INFLUENCE OF SOME CHARACTERISTICS OF RANITIDINE HYDROCHLORIDE ON THE FORMING AND PREPARATION OF THE TABLETS

Cercet¼ari operaţionale

Manual Limba Germana

SOI prin smart-cut. Caracterizarea TEM-HRTEM a defectelor structuale induse in Si prin hidrogenare in plasma.

INEGALITĂŢI DE TIP HARNACK ŞI SOLUŢII POZITIVE MULTIPLE PENTRU PROBLEME NELINIARE

INFLUENCE OF STRUCTURE COMPONENTS ON MACHINE TOOL ACCURACY

Ventile electromagnetice. Type EV220B DN DKACV.PD.200.D B0190. August 2000 DKACV.PD.200.D2.02

OPTIMAL OBSERVABILITY OF PMU'S USING ANALYTIC HIERARCHY PROCESS (AHP) METHOD

Subiecte geometrie licenta matematica-informatica 4 ani

Agricultural Engineering

SpatialHadoop. Tema. U iversitatea Politeh ica Bucureşti Facultatea Electro ică,teleco u icaţii şi Teh ologia I for aţiei. Master IISC

REGARDING THE OPTICAL TRAPPING FORCES ON MICROPARTICLES

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA

Metode clasice. Camelia Chira.

ANOVA IN THE EDUCATIONAL PROCESS

Universitatea Politehnica Bucureşti Facultatea de Automatică şi Calculatoare Departamentul de Automatică şi Ingineria Sistemelor

SYNCHRONIZATION AND CONTROL IN THE DYNAMICS OF DOUBLE LAYER CHARGE STRUCTURES. AUTONOMOUS STOCHASTIC RESONANCE

BOOST CIRCUIT CONTROL IN TRANSIENT CONDITIONS

OPENPH - NUMERICAL PHYSICS LIBRARY

Câteva rezultate de algebră comutativă

O U T O F A H U N D R E D P E O P L E : T H O S E W H O A L W AY S K N O W B E T T E R ;

Transcription:

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TARGU-MURES FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: SISTEME AUTOMATE DE CONDUCERE A PROCESELOR INDUSTRIALE Aplicaţie SCADA Simularea procesului de incalzire a unei pompe de caldura 2011 Student: Puscas Mihai

1. Descrierea aplicatiei O pompa de caldura este o masina termica de lucru, care consuma energie de actionare (lucru mecanic sau caldura) pentru a transfera caldura de la o sursa de caldura cu potential termic coborat - de regula neutilizabil, aflat in apropierea mediului ambiant si numit izvor de caldura - catre o alta sursa de caldura aflata la un potential termic ridicat, la care caldura poate fi utilizata. Funcționarea pompelor de căldură se bazează pe proprietățile unui fluid la schimbarea stării de agregare, mai precis la lichefiere si evaporare. Cel mai adesea pompele de căldură extrag căldura din aer sau pământ, motiv pentru care unele din ele nu mai lucrează eficient când temperatura mediului scade sub -5 C. In cazul aplicatiei de fata am ales pentru sursa rece energia termica a pamantului, datorita avantajului major pe care il prezinta: variatatia foarte mica sau deloc a temperaturii si independenta fata de temperatura aerului atmosferic. Principiul de functionare al pompei de caldura se bazeaza pe exploatarea proprietăților fizice ale unui fluid cunoscut sub denumirea de "agent frigorific" atunci când acesta trece prin procese de evaporare și de condensare. Fluidul de lucru, în stare gazoasă, este sub presiune și circulat prin sistem prin intermediul unui compresor. La ieșirea din compresor, gazul acum fierbinte și sub presiune mare este răcit într-un schimbător de căldură numit "condensator", până când condensează într-un lichid aflat la o presiune mare și o temperatură moderată. Agentul frigorific condensat trece apoi printr-un dispozitiv de scădere a presiunii ca o supapă de expansiune. După acest dispozitiv, lichidul refrigerant aflat acum într-o stare quasi-lichidă trece printr-un alt schimbător de căldură numit "evaporator" în care agentul refrigerant se evaporă prin absorbție de căldură. Fluidul revine astfel la compresor și ciclul se repetă. Într-un astfel de sistem este esențial ca agent frigorific ajungă la o temperatură suficient de mare atunci când comprimat, deoarece conform legii a doua a termodinamicii caldura nu poate curge dintr-un mediu rece la unul mai cald. Practic, acest lucru înseamnă că agentul frigorific trebuie să ajungă la o temperatură mai mare decât cea ambientală în jurul schimbătorul de căldură din partea de presiune inaltă. În mod similar, lichidul trebuie să ajungă la o temperatură suficient de scăzută după expansiune pentru a putea absorbi energie termică din mediul rece, adică lichidul trebuie să fie mai rece decat mediul înconjurător schimbătorului de căldură din partea de joasă presiune.

2. Structura pompei de caldura Pompa de caldura cu sursa pamantul, are in structura un vaporizator alimentat cu apa provenita dintr-un circuit inchis aflat in pamant, si un condensator ce poate fi racit fie cu aer, fie cu apa. O alta componenta principala este compresorul care comprima agentul frigorific, astfel crescand presiunea si tot odata temperatura. Agentul frigorific cu noua presiune si temperatura intra intr-un schimbator de caldura, unde cedeaza caldura si apoi trece printr-o valva de expansiune unde se elibereaza presiunea agentului frigorific si intra inapoi in evaporator.(fig.1) C o m p r e s o r I n s t a l a t i e p a m a n t E v a p o r a t o r ( s c h i m b a t o r d e c a l d u r a ) C o n d e n s a t o r ( s c h i m b a t o r d e c a l d u r a ) I n s t a l i v r a c a l d u V a l v a e x p a n s i u n e Fig.1 Schema pompa caldura Intreg procesul se compune din 3 circuite inchise: Circuit sol Circuit agent frigorific Circuit incalzire Circuitul sol este format dintr-o serpentina aflata in pamant la o adancime variabila(in functie de sol, substrat, zona geografica, etc) si instalatia care duce lichidul la evaporator si inapoi. Prin acest circuit curge in general apa, sau o solutie salina. Circuitul intermediar este cel prin care curge agentul frigorific, acesta se compune din evaporator, unde agentul frigorific preia caldura captata in pamant, iar in datorita proprietatilor agentului frigorific de a fierbe la o temperatura mica(-10-10 grade C), acesta se va vaporiza. In urma evaporarii gazul va trece printr-un compresor unde datorita comprimarii va creste presiunea si temperatura. Gazul foarte fierbinte trece printr-un schimbator de caldura, unde va ceda caldura instalatiei de incalzire. In urma cedarii de caldura, gazul se condenseaza si se elibereaza presiunea foarte mare, pana ajunge la valoarea presiunii inainte ca agentul frigorific sa intre in compresor. Circuitul de incalzire livreaza caldura primita in condensator si o transporta la elementele de incalzit(apa, aer, etc.). In fiecare circuit exista cate o pompa de circulatie a fluidelor. In aceasta aplicatie am realizat o pompa de caldura sol-apa reversibila, adica poate produce caldura, sau frig, adaugand posibilitatea de incalzire a apei menajere si incalzirea prin aer si prin radiator(pardoseala) a unei incinte.

Pentru a produce frig, trebuie schimbat sensul de curgere a fluidelor din sistem. Acest lucru se realizeaza printr-o valva cu 4 cai si adaugarea in paralel a unei valve de expansiune in sens invers. Si selectarea lor in functie de sens. Pentru incalzirea apei menajere am adaugat un alt schimbator de caldura la iesirea din compresor, unde se cedeaza o parte din caldura la un alt circuit care incalzeste apa dintr-un rezervor. Am introdus acest rezervor pentru eficientizare. In circuitul de livrare a caldurii am adaugat 2 radiatoare in paralel, unul pentru incalzirea prin aer, si unul pentru incalzirea prin pardoseala. Incalzirea prin aer se realizeaza prin suflarea aerului prin radiator. In aceste circuite fluidul este apa. Schema sistemului este prezentata in fig urmatoare: P o m p a 3 P o m p a 1 V a l v a 4 c a i S 2 S 3 P o m p a 2 C o m p r e s o r S c h i m b a t o r d e c a l d u r a a p a m e n a j e r a S 8 R e z e r a p a c a R a d i a St o 5 r i n c a l z i r e a e r S 1 E v a p o r a t o r ( s c h i m b a t o r d e c a l d u r a ) S 4 C o n d e n s a t o r ( s c h i m b a t o r d e c a l d u r a ) S 7 V a l v a e x p a n s i u n e S 6 R a d i a t o r i n c a l z i r e p a r d o s e a l P o m p a 4 V a l v a e x p a n s i u n e I n s t a l a t i e s o l Fig.2 Schema pompa caldura extinsa

3. Proiectarea si Implementarea sistemului In vederea implementarii pompei de caldura intr-un sistem SCADA, am impartit sistemul in mai subsisteme, astfel: Subsistemul 1: este format din instalatia de captare a temperaturii din sol si evaporator. Subsistemul 2: compresor. Subsistemul 3: schimbatorul de caldura pentru apa menajera Subsistemul 4: condensatorul. Subsistemul 5: radiator incalzire aer. Subsistemul 6: radiator incalzire pardoseala. Subsistemul 7: perechea de valve de expansiune. Subsistemul 8: rezervorul pentru apa calda (menajera). Pentru fiecare subsistem am asociat cate o functie care are una sau mai multe intrari si iesiri(tag-uri), astfel: Intrari Iesiri S1 Tsol, Ts7 Ts11, Ps1, Ts1 S2 Ts1, Ps1 Ts2, Ps2 S3 Ts2, Ts8 Ts31, Ts3,Ps3 S4 Ts3, Ts56 Ts41, Ts4, Ps4 S5 Ts41 Ts5 S6 Ts41 Ts6 S7 Ts4, Ps4 Ts7, Ps7 S8 Ts31 Ts8 In cadrul fiecarui subsistem se calculeaza valorile pentru subsistemul urmator, diferite semafoare si constrangeri. Aceste constrangeri de exemplu sunt pornirea/oprirea pompelor, schimbarea culorii pentru tevi, etc. Pentru simularea procesului, dependentele valorilor au fost implementate folosind constante aproximate, deoarece in procesul real aceste valori sunt culese din sistem folosind diversi senzori. Datorita faptului ca plaja de valori pentru temperatura si presiune este foarte mare si nu se pot atinge valorile extremele printr-un obiect grafic de tip slider, am ales ca valoarea returnata de slider sa fie indice pentru vectori. Subsistem 1: citeste valoarea temperaturii solului data de utilizator, si calculeaza parametrii de iesire; valoarea presiunii este luata din vector de pe pozitia temperaturii in vectorul de temperaturi. FUNCTION s1 INT i=0; tsol0=arrayt[index_tsol]; ts1=(2*tsol0-ts7)/2; ts11=(3*tsol0-2*ts7)/4; tsol=(tsol0+ts11)/2;

INT ok=0; WHILE ((i<count)and(ok=0)) DO IF ((ts1 >=arrayt[i])and(ts1 <arrayt[i+1])) THEN IF ( (ts1-arrayt[i])>(arrayt[i+1]-ts1) )THEN ps1=arrayp[i+1]; ELSE ps1=arrayp[i]; ok=1; i=i+1; Subsistem 2: citeste valoarea returnata de sliderul asociat presiunii din compresor, iar pe baza ei se cauta in vectori valorile pentru temperatura si presiune; FUNCTION s2 INT i=0; INT ok=0; INT index_s2; index_s2=500+index_ps2; ts2=arrayt[index_s2]; ps2=arrayp[index_s2]; Subsistem 3:citeste valoarea temperaturii agentului frigorific comprimat, si calculeaza cu o pierdere aproximata valoarea temperaturii care iasa din schimbatorul de caldura, iar pe baza ei se ia valoare din tabel pentru presiune. Daca nu este nevoie de incalzire pentru apa menajera iesirea din schimbatorul de caldura in circuitul intermediar, valaorea temperaturii nu va fi modificata. FUNCTION s3 IF (ok1=0) THEN ts3=(ts2+ts31+ts8*2)/4; ts31=ts2*0.95; IF (ok1=1) THEN ts3=ts2; INT ok=0; INT i=0; WHILE ((i<count)and(ok=0)) DO IF ((ts3 >=arrayt[i])and(ts3 <arrayt[i+1])) THEN IF ( (ts3-arrayt[i])>(arrayt[i+1]-ts3) )THEN ps3=arrayp[i+1]; ELSE ps3=arrayp[i]; ok=1; i=i+1;

Subsistem 4: parametrii de intrare sunt temperatura agentului frigorific si temperaturile de pe returul incalzirii incintei. Pe baza lor se calculeaza temperatura de iesire si presiunea. FUNCTION s4 IF (ok2=0)then ts41=ts3*0.95; ts4=(ts3+ts41+ts5+ts6)/4; INT ok=0; INT i=0; WHILE ((i<count)and(ok=0)) DO IF ((ts4 >=arrayt[i])and(ts4 <arrayt[i+1])) THEN IF ( (ts4-arrayt[i])>(arrayt[i+1]-ts4) )THEN ps4=arrayp[i+1]; ELSE ps4=arrayp[i]; ok=1; i=i+1; Subsistem 5: simuleaza o pierdere de caldura pentru incalzirea aerului din incinta de 20%. FUNCTION s5 ts5=ts41*0.8; Subsistem 6: pentru incalzirea prin pardoseala estimativ se pierde 30% din caldura la iesirea din condensator. FUNCTION s6 ts6=ts41*0.6; Subsistem 7: aici se elibereaza presiunea pana la nivelul presiunii inainte de compresor, iar pe baza acestei presiuni se ia valoarea temperaturii din tabel. FUNCTION s7 ps7=ps1; INT ok=0; INT i=0; WHILE ((i<count)and(ok=0)) DO IF (ps7 =arrayp[i]) THEN ts7=arrayt[i]; ok=1; i=i+1;

Subsistem 8: acest subsistem este asociat rezervorului de apa menajera care trebuie sa aiba temperatura prestabilita, cu o diferenta de 2 grade C. Pierderea de caldura pe rezervor este de 15%. FUNCTION s8 ts8=ts31*0.85; Datorita faptului ca valorile pentru presiune si temperatura ale agentului termic sunt valori masurate experimental ele exista doar tabelar am implementat o functie care citeste aceste valori dintr-un fisier, si populeaza doi vectori cu valorile temperaturii si presiunii. In vederea citirii datelor am structurat datele in grupuri de 13 caractere primele 7 fiind valoarea temperaturii, iar urmatoarele 6 caractere reprezinta valoarea presiunii. Pentru a obtine precizie mai mare am folosit asupra valorilor din tabel un algorit de interpolare. INT FUNCTION read_r22() ErrSet(1); INT File; File=FileOpen("E:\tabel_ext.txt","r"); ErrSet(0); INT i=0; STRING buffer; REAL temp; REAL pres; WHILE NOT FileEOF(File) DO buffer=fileread(file,13); temp=strtoreal(strmid(buffer,0,6)); pres=strtoreal(strmid(buffer,6,7)); arrayt[i]=temp; arrayp[i]=pres; i=i+1; RETURN i; Functionarea sistemului se compune din 4 circuite: Circuit sol Circuit freon Circuit incalzire apa Circuit incalzire incinta Simularea pompei de caldura incepe la apasarea butonului Start, si care porneste circuitul sol prin starea tag-ului start. Tot aici se activeaza toate elementele care apartin de acest circuit. FUNCTION circuit_sol IF (start=1) THEN pompa1=1; tevi_circuit_sol=1; s1(); ELSE pompa1=0; tevi_circuit_sol=0;

Circuitul freon se va porni doar daca este nevoie de incalzire, iar oprirea circuitului se va face doar cand ambele circuite de incalzire sunt inchise. FUNCTION circuit_freon IF (start=1) THEN IF ((ok1=0)or(ok2=0)) THEN pompa2=1; tevi_circuit_freon=1; compresor=1; s2(); s4(); s7(); IF ((ok1=1)and(ok2=1)) THEN pompa2=0; tevi_circuit_freon=0; compresor=0; index_ps2=0; ps2=0;

ELSE pompa2=0; tevi_circuit_freon=0; compresor=0; ts1=ts1-0.001; index_ps2=0; ps2=0; Circuitul de incalzire apa va porni circuitul freon cand temperatura apei(t1) din rezervor va fi mai mica cu 2 grade C decat temperatura prag, care poate fi setata dinamic(t1_prag). Iar valoarea temperaturii apei va creste la fiecare ciclu(250 ms) cu t31/1000, t31 fiind temperatura apei care iasa din schimbatorul de caldura. Cand temperatura apei va fi mai mica decat temperatura prag cu 0.5 grade C, circuitul de incalzire apa se va opri, se inchid robinetii R1,R2 si se deschide robinetul R3, se inchide pompa 3 iar temperatura apei scade la fiecare ciclu cu 0.001 grade C. FUNCTION simulare_temp_incalzire_apa IF (start=1) THEN IF (t1_prag=0) THEN t1_prag=10; IF (t1<(t1_prag-2)) THEN ok1=0; IF (t1>(t1_prag-0.5)) THEN ok1=1;

IF (ok1=0) THEN ts31=ts31+0.001; t1=t1+ts31/1000; tevi_circuit_apa=1; tevi_tank=1; pompa3=1; robineti_circuit_apa=1; s3(); s8(); IF (ok1=1) THEN t1=t1-0.01; tevi_circuit_apa=0; tevi_tank=0; pompa3=0; robineti_circuit_apa=0; ELSE pompa3=0; tevi_circuit_apa=0; tevi_tank=0; pompa3=0; robineti_circuit_apa=0;

Circuitul de incalzire a incintei are acelasi principiu de functionare ca si circuitul de incalzire apa, si anume: circuitul este pornit cand temperatura in incinta(aer + pardoseala) este mai mica decat temperatura prag (t2_prag) cu 2 grade C si se opreste cand temperatura incintei este mai mica decat temperatura prag cu 0.5 grade C. Dupa ce este satisfacuta conditia de temperatura, temperatura incintei va scadea cu 0.001 grade C. Cum am precizat in partea introductiva, incalzirea incintei este realizata prin aer si pardoseala. La cresterea temperaturii in incinta(t2) contribuie ambele tipuri de incalzire (ts5+ts6)/2/1000. Astfel este pornita si o suflanta care impinge aerul prin radiator incalzind-ul. Pentru animatia suflantei am folosit proprietatea animated a simbolului. FUNCTION simulare_incalzire_incinta IF (start=1) THEN IF (t2_prag=0) THEN t2_prag=10; IF (t2<(t2_prag-2)) THEN ok2=0; IF (t2>(t2_prag-0.5)) THEN ok2=1; IF (ok2=0) THEN t2=t2+((ts5+ts6)/2)/1000; tevi_circuit_incinta=1; pompa4=1; suflanta=1; incalzire_suflanta=1; incalzire_pardoseala=1; hot_air=1; //robineti_circuit_incinta=1; IF (ok2=1) THEN t2=t2-0.01; tevi_circuit_incinta=0; pompa4=0; suflanta=0; incalzire_suflanta=0; incalzire_pardoseala=0; hot_air=0; //robineti_circuit_incinta=0; s5(); s6(); ELSE tevi_circuit_incinta=0; pompa4=0; suflanta=0; incalzire_suflanta=0; incalzire_pardoseala=0; hot_air=0; //robineti_circuit_incinta=0;

Pentru vizualizarea grafica a evolutiei temperaturii am adaugat un trend care urmareste temperatura apei si temperatura incintei. Trendurile sunt actualizate la 250ms, iar bucla de rulare pentru intreg sistemul este de 250ms. Se urmareste evolutia temperaturii apei menajere si temperatura in incinta.

Sistemul proiectat permite si producerea frigului, pentru aceastea este nevoie de inversarea circuitului. Inversarea se realizeaza prin comutarea valvei cu 4 cai si comutarea valvei de expansiune pentru sensul invers. Procesul pentru racire este urmatorul: temperatura incintei este captata de circuitul din pardoseala si sufland aerul din incinta prin radiator, circuitul acesta va duce o temperatura mare in condesator care in aceasta structura va avea rol de evaporator. in acest schimbator de caldura agentul frigorific va ajunge la temperatura de fierbere si sa se avapore urmand sa fie comprimat. Agentul frigorific comprima ajunge in evaporator care va avea rol de condensator, preda caldura solutiei saline din circutul din pamant unde caldura se dispersa. Pentru a se produce frig circutul din pamant preia o temperatura mica si o transmite agentului termic care va ceda aceasta temperatura circuitului de racire, ajungand in incinta care trebuie racita. Circutul de incalzirea a apei menajere, in sistemul proiectat va fi functional si in modul de racire, deoarece schimbatorul de caldura care cedeaza caldura pentru incalzirea apei primeste caldura de la agentul frigorific dupa comprimare. Functinalitatea de racire a sistemului nu a fost implementata momentan in aplicatia SCADA. Alte elemente ce pot fi adaugate aplicatiei sunt comunicatia pe portul serial pentru a permite actionarea fizica a temperaturilor si presiunilor din sistem. Tot folosind comunicatia seriala se poate atasa aplicatia pe proces (datele din sistem fiind date reale primite de la senzori). In cadrul simularii si poate adauga si simularea golirii rezervorului si alimentarii sale cu apa de la retea sau dintr-o alta sursa, precum si diagrame privind alti parametrii. Optional se poate integra si simularea in conditii de avarie.