EXAMEN LICENTA 2016 REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA 1 (EXAMEN ORAL)

Transcription

1 EXAMEN LICENTA 06 REZUMATELE SUBIECTELOR SI BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA PENTRU PROBA (EXAMEN ORAL) SPECIALIZAREA FIZICA

2 MECANICA NEWTONIANA Lector Dr. Barvch Paul SUBIECTUL Prcple mecac ewtoee Mecaca clacă, elaborată î eeță de Iaac Newto, e bazează pe tre leg foarte geerale, umte prcp. Separat de acete prcp Newto a formulat prcpul depedețe acțu forțelor. Toate celelalte leg ale mecac ewtoee e deduc d acete prcp, ca teoreme. Formularea prcplor mecac ewtoee țe cot de următoarele poteze: a) pațul ș tmpul ut abolute, b) maa ete depedetă de vteză, c) maa uu tem de corpur îch ete depedetă de proceele tere d acel tem (maa u e creează ș u dpare). Prcpul erțe (prcpul îtâ). A fot decopert de Galle (63) ș formulat de Newto (686): U puct materal îș mețe tarea de repau au de mșcare rectle uformă atât tmp cât aupra a u acțoează alte corpur care ă- chmbe aceată tare de mșcare. Propretatea corpurlor de a-ș mețe tarea de repau au de mșcare rectle uformă, î abeța acțulor eteroare, repectv de a e opue la orce acțue eteroară care îcearcă ă le chmbe tarea de repau au de mșcare rectle uformă e umește erțe. O măură a erțe ete maa. Stemele de referță î care ete valabl prcpul erțe e umec teme de referță erțale. Prcple mecac ewtoee ut valable î temele de referță erțale. Prcpul fudametal (prcpul al dolea, al forțe). Corpurle care teracțoează eerctă uul aupra celulalt câte o forță. O forță aplcată uu corp poate modfca mărmea ș drecța vteze corpulu, adcă î mprmă o accelerațe. Prcpul al dolea tablește proporțoaltatea drectă ître accelerațe ș forța care a produ-o, accelerața ș forța fd vector care au aceeaș drecțe ș acelaș e: a F / m ; î aceată ecuațe a prcpulu al dolea m ete maa corpulu. Prcpul al dolea, cr ub forma a F / m, repreztă o relațe cauzală care arată cum efectul ( a ) depde de cauză ( F ). Dacă e cuoc maa ș accelerața e poate determa forța care a produ accelerața: F ma. Î ecuațle de ma u u e pue mc depre atura forțe: ea poate f de atură gravtațoală, electrcă, elatcă, de frecare, etc. De aceea, petru determarea mșcăr uu corp trebue cuocută ș legea forțe (de eemplu, legea atracțe gravtațoale, legea teracțu electrce, legea lu Hooke, etc). Defd mpulul puctulu materal ca p mv rezultă că forța ete egală cu vteza de varațe a mpululu puctulu materal: F dp / dt. Î mecaca clacă, relațle F ma ș F dp / dt cre petru u puct materal ut echvalete. Prcpul acțu ș reacțu (prcpul al trelea). Euțul prcpulu ete următorul: Dacă u corp acțoează aupra altu corp cu o forță, umtă acțue, cel de-al dolea corp acțoează aupra prmulu cu o forță egală î modul ș de e opu, umtă reacțue. Cele două forțe, acțuea ș reacțuea, ut aplcate uor corpur dferte ș acțoează multa. Ma trebue mețoat faptul că acet prcpu e aplcă î mecacă atât î cazul cotactulu drect dtre corpur, cât ș î cazul acțulor la dtață (de eemplu, î cazul atracțe gravtațoale). Prcpul depedețe acțu forțelor. Euțul prcpulu ete următorul: Dacă aupra uu puct materal acțoează multa ma multe forțe, accelerața mprmată puctulu materal ete egală cu uma vectorală a accelerațlor pe care le-ar avea puctul materal ub acțuea eparată a fecăre forțe: a a ( F / m) F m F., ude / Bblografe: A. Hrtev, Mecacă ș acutcă, Edtura Ddactcă ș Pedagogcă, Bucureșt, 984 F

3 SUBIECTUL Lucrul mecac ș eerga mecacă î cazul puctulu materal Lucrul mecac al ue forțe cotate î mșcarea pe o dreaptă. Forțele pot produce deplaăr ale corpurlor pe o drecțe oarecare. O măură a efectulu utl al forțe î acet proce ete dată de lucrul mecac, deft pr produul dtre deplaare ș compoeta forțe pe drecța deplaăr; compoeta ormală a forțe u poate cotrbu la deplaarea dată, dec ea u efectuează lucru mecac. Atfel, lucrul mecac efectuat de o forță cotată F la deplaarea a ue partcule de-a lugul ue drepte e defește ca fd egal cu produul calar dtre forță ș deplaare, L = F F co, ude ete ughul dtre F ș. Lucrul mecac al ue forțe varable î mșcarea pe o dreaptă. Dacă partcula e deplaează de-a lugul ae ar forța depde de pozța partcule, adcă F F (), lucrul mecac ete L = F d ș ete umerc egal cu ara cupră ître grafcul forțe ș aa (ître ș ). Lucrul mecac al ue forțe varable î mșcarea pe o curbă. Dacă partcula e mșcă pe o curbă oarecare ș pozța e ete pecfcată cu ajutorul vectorulu de pozțe r lucrul mecac ete dat de tegrala curble L = r F( r) dr. Î geeral, rezultatul tegrăr depde de curba pe care e deplaează partcula ître puctele r ș r. r Dacă rezultatul tegrăr u depde de drum c doar de pozța puctelor r ș r e pue că forța F(r ) ete coervatvă (eemple: forța de atracțe gravtațoală, forța elatcă). Lucrul mecac al ue forțe coervatve pe u drum îch ete zero. O altă codțe pr care e poate verfca dacă o forță ete coervatvă ete ca F 0. Teorema eerge cetce. Varața eerge cetce a ue partcule la deplaarea ître două pucte d pațu ete egală cu lucrul mecac efectuat de rezultata forțelor (coervatve ș eocoervatve) petru deplaarea partcule r mv mv ître cele două pucte, pe u aumt drum: E E () E () F( r) dr c c c = L. Î formă dferețală, teorema eerge cetce e cre de c = dl. r Eerga potetală. Î cazul forțelor coervatve tegrala F( r) dr r r depde doar de pozța puctelor r ș r atuc e poate def o fucțe de pozțe U(r r ) atfel îcât ă putem cre F( r) dr U ( r ) U( r ). U(r ) umește eerga potețală a partcule. Folod ș teorema eerge cetce, rezultă că î cazul forțelor coervatve avem E ( ) U() E () U() E. E e umește eerge mecacă totală a partcule. Ultmul rezultat arată că c c atuc câd aupra partcule acțoează doar forțe coervatve eerga mecacă totală e coervă. Dacă e cuoaște eerga potetală a partcule e poate afla forța care acțoează aupra acetea folod operatorul gradet: F U. Teorema eerge mecace. Varața eerge mecace totale a ue partcule la deplaarea ître două pucte d pațu ete egală cu lucrul mecac efectuat de rezultata forțelor eocoervatve petru deplaarea partcule ître r c cele două pucte, pe u aumt drum: E E() E() F ( r) dr = L c. Dacă aupra partcule u acțoează forțe ecoervatvă atuc L c = 0 ș rezultă că eerga mecacă a partcule e coervă. Bblografe: A. Hrtev, Mecacă ș acutcă, Edtura Ddactcă ș Pedagogcă, Bucureșt, 984 r r ș e 3

4 ELECTRICITATE SI MAGNETISM Prof.uv. Dr. Malaecu Iof SUBIECTUL 3 Propretatle coductoarelor echlbru. a ) Câmpul electrc ete zero î toate puctele De fapt, dacă u ar f zero, arcle electrce lbere î coductor ar f upue acţu câmpulu, forţelor care dau aştere la mşcarea arclor. De ac ar rezulta cureţ î coductor, ceea ce ar f î cotradcţe cu poteza de echlbru al coductorulu. Dec : b ) Poteţalul ete cotat teror Aceată propretate rezultă d cea precedetă, câmpul electrc E dervâd dtr-u poteţal : De ude : Suprafaţa coductorulu ete o uprafaţă echpoteţală. c ) Detatea de arcă î volum ete ulă. Fgura Fe u elemet de volum ΔV î jurul puctulu oarecare M dtr-u coductor î echlbru ş ( ΔS ) uprafaţa care lmtează acet elemet de volum. Fe ρ detatea de arcă î M. Aplcarea teoreme Gau la uprafaţa îchă (ΔS) coduce la : Câmpul E fd ul, rezultă acelaş lucru petru r. OBSERVAŢII a ) Codţa ρ = 0 pare ă fe î cotradcţe cu prezeţa arclor lbere îtr-u coductor. Dar, ρ ete o mărme macrocopcă ş relaţa ρ = 0 emfcă faptul, că orce elemet de volum, de dmeu mar pe cară atomcă, ete eutru d puct de vedere electrc. b ) Dacă u coductor ete îcărcat electrc, arca e găeşte pe uprafaţa coductorulu. 4

5 SUBIECTUL 4 Forta Loretz. Fe o arcă q care e mşcă cu vteza v îtr-o porţue d paţu î care etă u câmp magetc de ducţe magetcă B. Aupra arc e va eercta o forţă magetcă F, umtă forţa Loretz, dată de relaţa: F qvb Forţa Loretz ete perpedculară pe plaul determat de vector qv ş B, ar drecţa e poate afla pr regula mâ drepte, regula burghulu, au matematc. Modulul forţe Loretz ete: F qvb ude ete ughul făcut ître vector qv ş B. I Fgura ut lutrate forţele Loretz petru cazurle q > 0 ş q < 0. De obervat, că vectorul qv u are acelaş e cu vectorul v dacă arca ete egatvă! Regula mâ drepte: degetele de la mâa dreaptă ut îdote î drecţa de rotre de la vectorul qv pre vectorul B, ar degetul mare dcă eul forţe Loretz (forţe magetce) F. Fgura. I cazul aplcăr cocomtete a uu câmp electrc E ş a uu câmp magetc de ducţe B, forţa F care va acţoa aupra ue arc q aflată î mşcare cu vteza v, va f: F q( E vb) Câmpul magetc are o acţue aupra arc q doar dacă aceata e mşcă (dacă v = 0 F = 0). Utatea de măură petru ducţa magetcă ete Tela, care e otează cu T. Bblografe: Notte de cur 5

6 FIZICA MOLECULARA SI CALDURA Cof.uv. Dr. Buou Madal SUBIECTUL 5 Prcpul I al termodamc Ide prcpale: - mețoarea epermetulu lu Joule, care a tat la baza Pcpulu I al Termodamc (Î 84 Joule a demotrat că lucrul mecac e poate traforma î căldură ş ver. Epereţă a demotrează echvaleţa lucrulu mecac ş a căldur. Geeralzarea acetu rezultat cottue prma varată a prcpulu îtâ al termodamc.) - formularea lu Clauu a Prcpulu I ( Varaţa eerge tere a uu tem îch î curul ue traformăr ete egală cu uma dtre lucrul mecac ş căldura prmtă î curul acete traformăr). - eprea matematcă (cu varaț fte): - eprea matematcă petru o traformare ftezmală: - Prcpul I ca Lege de Coervare a Eerge (Prmul prcpu al termodamc u ete altceva decât euţul uu potulat ma geeral ş aume al coervăr eerge: eerga u dpare ş u e produce î c u feome d atură, c doar e traformă dtr-o formă de eerge î alta ş poate f tramă de la u tem la altul.) - mpobltatea realzăr uu perpetuum moble de peța I ( Nu e poate cotru o maşă care ă efectueze lucru mecac fără coum de eerge ş fără a prm căldură d eteror. au Ete mpobl ă e realzeze î atură u perpetuum moble de peţa I, adcă u dpoztv care ă fucţoeze perodc ş ă producă lucru mecac ma mare decât eerga prmtă d eteror. ) SUBIECTUL 6 Teora cetco moleculară. Ecuaţa de tare a gazulu deal Ide prcpale: - ce ete u gaz perfect (deal): toate moleculele care îl cottue ut coderate puctuale, ş u teracţoează la dtaţă. Î geeral, orce gaz deal poate f coderat perfect dacă ete. ufcet de dluat (adcă dacă V ete ufcet de mare au p ete ufcet de mcă). Gazul deal ete u aamblu de N atom au molecule detce, care u teracţoează ître ele ş ut upue la o agtaţe perpetuă ş aleatore. - poteze ale Teore Cetco-Moleculare: atom au moleculele gazulu ut amlate uor partcule puctuale caracterzate pr maa acetora; preuea gazulu ete determată de umeroaele cocr ale moleculelor cu pereţ cte; volumul ocupat de moleculele gazulu ete egljabl î raport cu volumul ocupat de gaz; ître moleculele care compu gazul u acţoează forţe termoleculare; coform prcpulu erţe, eetâd forţele de teracţue ître partcule, acetea e vor mşca rectlu ş uform; î proceele de cocre moleculele e coderă fere perfect elatce; toate drecţle de mşcare ut la fel de probable eetâd c o relaţe ître vteza ş drecţa de mşcare a molecule (aceata îeamă că mşcarea moleculelor ete total dezordoată, adcă haotcă). - formula fudametală a Teore Cetco-Moleculare:, ude ete cocetrața de molecule, maa ue molecule, vteza pătratcă mede, ar eerga cetcă mede a ue molecule - ecuața de tare a gazulu deal (cu eplcarea mărmlor ce terv): - legătura dtre formula fudametală ș ecuața de tare (î formula fudametală țem cot că, ude ete cotata lu Boltzma, rezultâd ecuața de tare) Bblografe: [] Dora Adru Vaghel- Termodamcă ş fzcă tattcă, Ed. Mrto Tmşoara (997). [] Voleta Georgecu, Mardare Soroha- Fzcă moleculară, Ed. Uv. Al. I. Cuza, Iaș (996). [3] Octava Mădăl Buou- Fzcă Moleculară ș Căldură, cur epublcat. 6

7 ELECTRODINAMICA RELATIVISTA Lector Dr. Crucea Com SUBIECTUL 7 Ecuaţle Mawell Ecuaţle care guverează feomeele electromagetce ut ecuaţle Mawell. Petru ure plaate î vd, î temul de utăţ Heavde-Loretz, ecuatle Mawell ut: Am otat cu E tetatea campulu electrc cu B ducta magetca, ar ρ reprezta detatea de arca electrca J detatea de curet. I afara campurlor E, B a urelor ρ J, ecuatle Mawell cuprd u parametru c, care are dmeule ue vteze ete vteza lum vd. Ea ete fudametala petru toate feomeele electromagetce relatvte. Prma ecuate Mawell arata ca campul electrc ete produ de arcle electrce. Altfel pu pot eta arc electrce lbere care a produca campur electrce. A doua ecuate d cotra arata ca u ete pobl a avem arc magetce lbere. D a trea ecuate e oberva ca campurle magetce ut produe de campur electrce varable tmp au de dtrbut localzate de curet. Cea de-a patra ecuate arata ca campurle magetce varable tmp pot produce campur electrce. Ete de aemeea mportat a preczam ca pot eta campur electromagetce regu ale patulu care u avem ure. Campurle pot purta eerge, mpul momet cetc pot avea o eteta total depedeta de arc curet. SUBIECTUL 8 Traformarle Loretz Cotata vteze lum, depedet de mcarea ure ale, da atere uor relat tre patul tmpul d doua teme de referta ertale, care ut cuocute ub umele de traformar Loretz. Sa coderam o traformare Loretz tre doua teme de referta ertale S S avad vteza relatva v. Daca tem eama de faptul ca patul tmpul ut omogee zotrope, legatura dtre cele doua teme de coordoate ete lara. Aele celor doua teme de referta ut paralele ut oretate atfel cat temul S e mca eul poztv al ae o cu vteza v. Atuc legatura dtre coordoatele uu puct S coordoatele acelua puct S ete data de traformarea Loretz: Traformarle Loretz vere ut: () 7

8 () Coform relatlor (), (), coordoatele perpedculare pe drecta de mcare relatva rama echmbate, ar coordoata paralela tmpul ut modfcate. Ecuatle Mawell ut varate la traformar Loretz. Adca forma acetor ecuat u e modfca atuc cad trecem de la u tem de referta ertal la alt tem de referta ertal folod traformar Loretz. Bblografe. J. D. Jacko, Electrodamca claca, vol I+II (Edtura tehca. 99).. W. Greer, Clacal Electrodyamc, (Sprger 998). 3. D. Vulcaov, Cur de electrodamca teora relatvtat, (Edtura Mrto, Tmoara, 998). 8

9 MECANICA TEORETICA Prof. uv. Dr. Vulcaov Dumtru SUBIECTUL 9 Prcpul mme actu. Ecuatle Euler-Lagrage - Stem mecac. Coordoate. Coordoate, vteze acelerat geeralzate. Eemple - Prcpul mme actu : Drumurle fzce Spatul Cofguratlor ut cele petru care tegrala de actue ete tatoara raport cu toate varatle ftezmale care patreaza fate puctele de capat Defm actuea temulu ca : t S L t ( t, q, q,, q, q, q,, q - Deducerea ecuatlor de mcare folod acet prcpu : rezulta (e cer calculele detalu) : t S L( t, q, q,, q, q, ) dt 0 t ) dt L ete fucta Lagrage (lagragaul) temulu ECUATIILE EULER-LAGRANGE L d L q dt q 0 - Propretatle Lagragaulu actu - Lagragaul euatle Euler-Lagrage petru teme mple (puct materal lber au ytem de pucte cmp eteror). Eerga cetca eerga potetala Bblografe mmala : - Ladau, L. Lfhtz Cur de Fzca Teoretca, vol. Mecaca eta zec de edt ale acete cart, egleza, fraceza, cluv romaa la Edtura Tehca, B. NDemoreau Mecaca Teoretca Tmoara, 00 ( - D. Luca, C. Sta- Mecaca claca, a, 007 ( 9

10 MECANICA CUANTICA Lector Dr. Cotaecu Io Jr SUBIECTUL 0 Ecuata Schrodger Decrerea pe curt a ubectulu:. Motvarea Ecuate Schrodger, forma fucte de uda petru partcular lbera. Obterea Ecuate Schrodger pr dervarea partala de doua or dupa coordoata o data dupa tmp a fucte de uda petru partcular lbera. 3. Obtera ecuate Schrodger atemporale 4. Geeralzare, troducera operatorulu Hamlto. 5. Caz partcular: Ecuatua Schrodger petru partcular camp de forte. Bblografe:. Serba Tteca, Mecaca Cuatca ( Edtura Academe R.S.R. 984).. A. Meah, Mecaca Cuatca (Edtura Sttfca 973). 3. I Cotaecu, Cur de mecaca cuatca (Tpografa Uvertat d Tmoara 990). 4. Aro Bohm, Quatum Mechac (Sprger-Verlag 994) 6. L. Ladau, E.M. Lft, Mecaca cuatca. (Edtura Tehca, Bucuret 968). 0

11 ELECTRONICA Prof.uv. Dr. Malaecu Iof SUBIECTUL Doda Zeer (tablzatoare de teue) Ete formată dtr-o JPN puterc dopată cu mpurtăţ ş care fucţoează ormal î regm de polarzare veră. Scopul urmărt ete ca la termalele dpoztvulu ă e obţă o teue apromatv cotată la varaţ mar ale curetulu. - mbol petru DZ - caractertca tatcă a DZ mecame de creştere a curetulu: - multplcarea î avalaşă a purtătorlor de arcă - efectul Zeer î care purtător de arcă ut geeraţ char de către câmpul electrc care e creează î jocţue. parametr caractertc: - teuea de tablzare Zeer VZ; - curetul ver mam IZM; rezteţa teră rz, vz ( rz ) Z SUBIECTUL Dervatorul tegratorul cu amplfcator operatoal (AO)

12 FIZICA ATOMULUI SI MOLECULEI Cof.uv. Dr. Avram Cal SUBIECTUL 3 Modelul Bohr Potulatele lu Bohr. Atom ş temele atomce e pot gă tmp îdelugat uma î tăr be determate, umte tăr taţoare, î care u emt ş u aborb eerge. Eerga temulu atomc î acete tăr ete cuatfcată, adcă a valor ce alcătuec u şr dcotuu:w, W...W. La trecerea dtr-o tare taţoară î alta, atom emt au aborb uma radaţ moocromatce de frecveţă be determată, dată de relaţa: h, k W W Cuatfcarea orbtelor crculare Electroul e va rot î jurul ucleulu pe o orbtă crculară de rază r,daca forţa cetrfuga, ce acţoează aupra a, deve egala cu forţa coulombaă de atracţe dtre electro ş ucleu, atfel îcât ă e agure tabltatea damcă a temulu. mv r Ze 40r Pe baza prmulu potulat, mşcarea electroulu e poate face uma pe orbtele petru care: mv r Eprele eerge ş raze orbtelor Eerga totală a uu atom de hdroge, aflat îtr-o aumtă tare taţoară, va f egală cu uma dtre eerga cetcă ş cea poteţală. Raza orbte: ~, m ude: W r h m Z e 8 h h m Ze Eplcarea datelor epermetale, gărea formule Balmer R, m N*; m m, m, m - umăr de udă, - lugme de udă, R - cotata Rydberg, pecfcă tpulu de atom. Importaţa modelulu ş ufceţele acetua (de argumetat) k 4

13 SUBIECTUL 4 Atom cu ma mulţ electro Apromaţa câmpulu cetral Studul atomulu cu ma mulţ electro ete o problemă etrem de compleă. Puctul de plecare îl cottue apromaţa câmpulu cetral, î cadrul cărea e preupue că fecare electro d atom e mşcă depedet î câmpul cu metre fercă creat de ucleu ş de către celalţ electro. Î cadrul mşcăr îtr-u câmp cu metre e coervă eerga totală, mometul cetc total, precum ş proecţa acetua pe o aă de coordoate arbtrar dată, atfel că tarea fecăru electro d atom, egljâd teracţuea p-orbtă, ete caracterzată de patru umere cuatce :, l, ml ş m. Cofguraţa electrocă Dtrbuţa electrolor pe dferte tratur ş pătur electroce e face î fucţe de eerga acetora. Eerga electrolor î atomul cu ma mulţ electro depde de umărul cuatc prcpal cât ş de umărul cuatc orbtal l. Cuplajul LS, otarea termelor Î cazul atomlor uşor ş med, teracţuea p-orbtă ete mult ma labă decât teracţuea dtre mometele orbtale, precum ş decât cea dtre p, fapt dovedt epermetal. Atfel e coderă atomul ca fd u tem eperturbat, î care au loc doar teracţule dtre electro ş ucleu ş cele coulombee dtre electro. U terme pectral va f caracterzat de umerele cuatce L ş S. Petru a gă acete umere trebue ă compuem mometele cetce coform cuplajulu ormal. Vom ota terme eergetc ub forma: S+ L. Structura fă a termelor Dacă luăm î coderare teracţuea p-orbtă, mometul orbtal ş mometul de p u e ma coervă eparat. Î acet caz e coervă mometul cetc total: +. Î urma depcăr termelor LS î compoete, acetea dferă ître ele pr valoarea mometulu cetc total J. Aceată depcare e umeşte depcare fă au depcare de multplet. Notaţa: S+ L J Bblografe. Note de cur. N. Avram, "Fzca Atomulu ş Molecule", Uv. Tmşoara, B. H. Brade, C. J. Joacha, "Fzca atomulu a molecule", Ed. Tehca, Bucureşt, G. Semeecu, S.Rapeau, T.Magda "Fzca Atomca Nucleara", Ed. Tehca, Bucureşt, 976 3

14 SUBIECTUL 5 Radoactvtatea. Legea deztegrăr radoactve FIZICA NUCLEARA Cof.uv. Dr. Avram Cal Defţa radoactvtăţ Radoactvtatea ete propretatea uor pec ucleare aturale au artfcale, umţ uclz radoactv, de a emte î mod pota dferte tpur de partcule (de eemplu: foto, electro, eutr, uclee de helu) reute ub deumrea de radaţ. Tpur de deztegrare radoactvă deztegrarea α (eme de uclee de helu) deztegrarea β ş captura electrocă ema γ ş covera teră Eprea leg deztegrăr radoactve Probabltatea de deztegrare a uu ucleu î utatea de tmp ete λ e umete cotata de deztegrare. Utatea de măură î S.I ete -. N t N 0 e t, ude N 0 repreztă umărul de uclz radoactv d eşato la mometul t = 0, N(t) ete umărul de uclz radoactv care au răma edeztegraţ după tmpul t. Peroada de îjumătăţre ş tmpul medu de vaţă al ucleelor radoactve Peroada de îjumătăţre T / repreztă tervalul de tmp după care umărul de uclee rămae edeztegrate î ură e reduce la jumătate. N0 T l / N(T / ) = N0 e l T/ T / Gradul de tabltate al uu ucleu îtr-o tare dată ete eprmat pr durata mede de vaţă τ au pr probabltatea de deztegrare î utatea de tmp care ete o mărme cotată î tmp (cotata de deztegrare λ=/τ). Actvtatea urelor radoactve Actvtatea (t) a ue ure radoactve ete deftă ca umărul de uclee ce e deztegrează î utatea de tmp: ( t) dn dt N( t) 0 e t 0 N ude: 0 Actvtatea are ca utate de măură becquerel-ul. U becquerel ete egal cu o deztegrare radoactvă pe ecudă: Bq =. Are ca utate tolerată cure-ul (C) care corepude la 3, ( C = 3,7 0 0 Bq). 4

15 SUBIECTUL 6 Reacţ ucleare Defţe, caractertc geerale O reacţe ucleară cotă îtr-o cocre dtre u ucleu ş o partculă (care poate f ş u alt ucleu) î urma cărea rezultă u ou ucleu ş o altă partculă. Reacţa ucleară e poate cre mbolc ub forma: A abb Blaţul eergetc O reacţe ucleară ete caracterzată de eerga de reacţe Q care e calculează cu formula: QM A m a M B m b c.. Reacţa ucleară ete eotermă dacă Q 0 ş edotermă dacă Q 0. Eerga de prag a reacţlor ucleare E prag Q m M M Tpur de reacţ ucleare (reacţ (, ), (, p), (, ), reacţ cu formare de ma mulţ ucleo.) Mecamul reacţlor ucleare (formarea ucleulu termedar ş dezectarea ucleulu termedar) Bblografe. Note de cur. L. Volkma, Fzcă ucleară, Tpografa Uvertăţ d Tmşoara, G. Semeecu, S.Rapeau, T.Magda "Fzca Atomca Nucleara", Ed. Tehca, Bucureşt, 976 5

16 OPTICA Lector. uv. Dr. Lgheza Llaa SUBIECTUL 7 Prcpul lu Fermat - Ître două pucte, luma e propagă îtotdeaua pe acel drum petru care tmpul de propagare ete etrem (mm, mam au tațoar, î geeral fd mm). - Ître două pucte, luma e propagă îtotdeaua pe acel drum petru care drumul optc ete etrem (mm, mam au tațoar, î geeral fd mm). Legle reflee ș refracțe Dacă luma cade pe uprafața de eparațe dtre două med, î cazul geeral, e produc două feomee: reflea ș refracța. Reflea ete feomeul pr care raza de lumă îș chmbă drecța de propagare, îtorcâdu-e î medul d care a provet, ar refracța ete feomeul pr care raza de lumă îș chmbă drecța de propagare, trecîd î cel de-al dolea medu. a) Legle reflee. Raza cdetă, raza reflectată ș ormala la uprafața de eparațe dtre med î puctul de cdeță ut coplaare.. Ughul de cdeță ete egal cu ughul de reflee. b) Legle refracțe. Raza cdetă, raza refractată ș ormala la uprafața de eparațe dtre cele două med î puctul de cdeță ut coplaare.. Ître ughul de cdeță ș ughul de refracțe etă următoarea relațe (legea Sellu - Decarte): î care: ete dcele de refracțe al medulu d care prove luma, ete dcele de refracțe al medulu î care trece luma, ar ete dcele de refracțe relatv al medulu î care trece luma, față de medul d care prove luma. 6

17 SUBIECTUL 8 Cotrucț de mag î teme optce cetrate Cotrucțle de mag î teme optce cetrate e realzează țâd cot de următoarele regul:. O rază de lumă paralelă cu aa optcă a uu tem optc cetrat ș cdetă pe uprafața acetua, dcolo de tem e va propaga pe drecța focarulu mage al temulu.. O rază de lumă care e propaga pe drecța focarulu obect al uu tem optc cetrat, fd cdetă pe uprafața temulu, dcolo de tem e va propaga paralel cu aa optcă a acetua. Formula letlelor ubțr Petru o letlă ubțre, cu fețele î acelaș medu, dtața focală a letle ete dată de relața: î care ete dcele de refracțe relatv al letle față de medul eteror (, fd dcele de refracțe al letle, ar cel al medulu ereror), ar ș ut razele de curbură ale uprafețelor letle. Dacă u obect e află î fața ue letle ubțr, la dtața față de letlă, ș dacă letla are fețele î acelaț medu, atuc magea obectulu dată de letlă e va forma la dtața față de letlă, relața dtre ș fd: ude ete dtața focală a letle. Formula oglzlor ferce Dacă u obect e află î fața ue oglz ferce, la dtața față de ogldă, atuc magea obectulu dată de ogldă e va forma la dtața față de ogldă, relața dtre ș fd: ude ete raza de curbură a oglz, ar ete dtața focală a oglz. 7

18 TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA Prof. Uv. Dr. Vzma Dael SUBIECTUL 9 Valoarea mede, Devata, Dpera Devata tadard Daca o fucte f() poate lua valorle f( ), =,N cu probabltatle P( ), atuc valoarea mede a fucte poate f calculata: I cazul ue dtrbut cotue de probabltate, valoarea mede a fucte f() tr-u terval (a,b) va f I ambele cazur fd deplte codtle de ormalzare:, repectv. Alte marm relevate petru calculele tattce ut: Devata ; Dpera Devata tadard. Ete de ateptat a fe prezetate propretatle acetor marm eemple mple care a arate utltatea acetora. SUBIECTUL 0 Aamblu caoc. Calculul valorlor med tr-u aamblu caoc. Dtrbuţa caocă ete caractertcă uu tem Σ 0 care are umărul de partcule N, volumul V ş temperatura T be determate, dar care chmbă eerge cu u termotat Σ R. Atfel, Σ 0 are mult ma pute grade de lbertate decat Σ R. Stemul Σ 0 + Σ R ete coderat zolat fata de medul eteror. Problema care trebue tratata ete garea, caz de echlbru termc, a probabltat ca temul Σ 0 a e afle tr-o mcrotare partculara de eerge U a e calculeze eerga mede a temulu Σ 0 folod fucta de partte. Daca Σ 0 ete tr-o tare defta, atuc umarul tarlor acceble petru Σ 0 + Σ R ete egal cu umarul tarlor acceble petru Σ R, adca Ω R (U R ). Daca U T ete eerga temulu Σ 0 + Σ R, atuc probabltatea P ca Σ 0 a e afle tarea ete drect proportoala cu Ω R (U R )=Ω R (U T -U ). Folod relatle: S=klΩ, tad cot ca U <<U T e obte dtrbuta caoca :, cu Folod defta eerge med: e poate uor arata ca: ; ude β=/kt ete fucta de partte. Ete de ateptat ca aceata problematca a fe tratata pe larg folod formatle d bblografe:. Dael Vzma, Notte de cur. Fudametal of tattcal ad thermal Phyc, F. Ref, McGraw-Hll,

19 SUBIECTUL Retele Brava, reteaua recproca baza retele drecte: go, retelele Brava FIZICA SOLIDULUI SI A SEMICONDUCTOARELOR Cof.uv. Dr. Ercuta Aurel a, a, a3 a peroadele pe aelecrtale, j ughurle dtre acetea baza retele recproce: aj ak b a a a j k ughurle dtre ae: co jk cok coj j arcco jk k SUBIECTUL Depedeta de temperatura a detat foolor. Apromata Debye. dtrbuta Boe-Ete: legea de dpere (Debye): umarul elemetar de tar de mpul p, p d: p temperatura Debye: eerga redua detatea de foo la temperatura T: la temperatur mar Bblografe: Note de cur f, T k vk o ds N e 3 o ma k B kt B kt B 3 d v 3 T 3ma T 3 T 3 vo d e N T cot T 0 9

20 OSCILATII SI UNDE ELASTICE Cof. uv. Dr. Rega Daela SUBIECTUL 3 Pedulul elatc Pedulul elatc = u puct materal de maa m upedat de u reort elatc de cotata elatca k, care efectueaza oclat. Pozta de echlbru corepude lugm tale, edeformate, a reortulu cu corpul upedat. I aceata pozte: m g G Feo 0 m g k o o k Notam: Prcpul al II-lea al damc: k m m a F m k e k m 0 / : m 0, = pulata, 0 ecuata dferetala a mcar. Soluta (legea mcar): Aco ( t ) (eprmat fata de pozta de echlbru). Obervate: oclat armoce Utlzad otata: k m e obte: T m T peroada oclate. k Bblografe:. O. Aczel, Mecaca fzca, oclat ude, Tpografa Uvertat d Tmoara, A. Hrtev, Mecaca acutca, Edtura Ddactca Pedagogca Bucuret,

21 FIZICA COMPUTATIONALA Lector uv. Dr. Popecu Aleadra SUBIECTUL 4 Regrea lară O fucţe f() dată prtr-u et dcret de date (, f( )), (, f( )),..., (, f( )) poate f apromată prtr-o fucţe model g(). Petru a determa caltatea apromaţe făcute e troduce u parametru umt dtaţă, d(f,g). Î cazul regree, fucţa model ete aleaă atfel îcât dtaţa d(f,g) ă fe mmă. Aceata poate f deftă cu ajutorul a două fucţ de mert: ş Cea ma mplă metodă de apromare a fucţlor tabelate o repreztă regrea lară. Î acet caz fucţa model ete dată de ecuaţa ue drepte: ar fucţa de mert are forma: Valorle parametrlor a ş b e determă pr mmzarea fucțe de mert: 0 ) ( b a y a 0 ) ( b a y b au y y b a b a cu otaţle: ; ; ; y y ; y y Pr rezolvarea temulu obţem: y y y y b a ude Dacă datele ţale ut afectate de eror acetea vor duce eror ş î determarea parametrlor. De aceea trebue determate ş mpreczle aocate acetor parametr: a y a ş b y b cu dervatele: y a ş y b Obţâd: a ş b Bblografe:. A. Kle, A. Goduov, Itroductory computatoal phyc, Cambrdge Uv. Pre, T. A. Beu, Calcul umerc î C, Edtura Mcroformatca, Cluj, T. A. Beu, Itroducg to umercal programmg: a practcal gude for cett ad egeer ug Pytho ad C/C++, CRC Pre 05.

22 FIZICA FLUIDELOR Cof. uv. Dr. Rega Daela SUBIECTUL 5 Propretat geerale ale lchdelor, comparatv cu cele ale oldelor gazelor. Defta tar lchde. La preu temperatur ufcet de cazute, coeta echlbru tar de agregare: tarea olda (S) tarea gazoaa (G). La preu temperatur ma mar, deaupra puctulu trplu (PT), tre cele doua apare o oua tare a matere, tarea lchda (L). Dagrama de faza a argoulu coordoate (p, T). Propretat - comparatv: Soldele: Sub actuea uor forte eteroare, corpurle olde e deformeaza cotat. Petru decrerea teoretca a tar olde eta u model deal: modelul de retea crtala partculele ut aezate tr-o aumta orde, formad odurle retele. Mcarea termca = o mcare de vbrate a partculelor jurul poztlor de echlbru d odurle retele crtale. Gazele: Prezta propretatea de curgere, detate foarte mca comparate cu oldele, comprebltate mare. Petru decrerea teoretca eta modelul de gaz deal aamblu de pucte materale care u eta forte de teracte; cocrle dtre partcule, repectv dtre partcule peret vaulu ut elatce cetrale, ar mcarea tre doua cocr coecutve e upue leglor mecac clace. Mcarea termca = o mcare de tralate dezodoata. Lchdele: Starea lchda = o tare tabla a matere, termedara tre reguea de tabltate a tar olde cea a tar gazoae petru o detate o temperatura date. Lchdele prezta comprebltate ma mca o detate ma mare decat ale gazelor regule departate de puctul crtc (PC), pre deoebre de olde, o deformare cotua la olctar etere. Propretate uplmetara: eteta uprafete lbere. La temperatur joae comportarea lchdelor e ma aemaatoare cu a oldelor, ar la temperatur alte, cu cea a gazelor. Mcarea de agtate termca la lchde = o combate de mcar de tralate, vbrate char rotate ale moleculelor.

23 SUBIECTUL 6 Evoluta modelelor de lchde Dfculatea tudulu tar lchde rezda d eteta uu model uc, deal, de lchd. Studul tar lchde a cuocut ma multe drect de dezvoltare, fucte de modelul de lchd adoptat. Modelul cetc ete modelul de gaz aplcat la lchde, pe baza obervate ca jurul puctulu crtc (PC) are loc o trazte cotua lchd-gaz ver, de ude -a tra coocluza eroata ca lchdele ut gaze codeate / comprmate, care u eta orde. Modelul crtal ete modelul de retea crtala aplcat la lchde. El -a coturat , o data cu obterea prmelor rötgeograme la lchde, de catre Zerke, Pr, Debye Leke. De-a lugul alor acet model -a dezvoltat multe varate, care ataz u ma prezta decat u rol torc. Petru aumte dome de temperatur a el e aplca ataz, degur tr-o forma mbuatatta: - modelul celular mplu; - modelul lu Leard-Joe Devohre; - modelul celular cu cluter; - modelul de golur; - modelul tuelar. Modelul lu Hldebrad: I 953, Hldebrad elaboreaza u model propru tar lchde, preluad de la modelul cetc deea ca jurul PC eta o trecere cotua lchd-gaz ver, de la modelul crtal deea ca lchde eta orde, dar la mca dtata de curta durata (orde locala). La baza acetu model ta teora fuctlor de corelate atfel petru prma oara e codera ca tre partculele de lchd eta o corelate. I 958, Eyrg propue modelul tructur emfcatve, care codera ca tructura lchdelor rezulta d combarea celor doua tructur emfcatve cuocute: cea de gaz cea de old. Modelul lu Beral (960) decre tructura lchdelor, caracterzate pr ordoare la mca dtata, cu ajutorul ue teor matematce complet o: geometra tattca. Bblografe:. D. Sua-Rega, A. Chrac Itroducere fízca lchdelor, Ed. Orzotur Uvertare, Tmoara, 004. L. Georgecu Fízca, Ed. Ddactca Pedagogca, Bucuret, 97. 3

24 FIZICA PARTICULELOR ELEMENTARE Lector uv. Dr. Gravla Paul SUBIECTUL 7 Modelul tadard al tructur matere (quarkur, lepto, mezo, baro) Ete modelul pe care autortatea ttfca a vrem l codera vald petru tructura matere. Modelul tadard -a modfcat tmp ete pobl ca vtor a fe locut cu altul. Actualmete e codera ca matera, la baza, ete compua d urmatoarele partcule elemetare (.e. fara tructura tera) care ut fermo (tudetul a cuoaca prc. ecluzue de ce ete mportat): - Lepto (e, ν e ), (µ, ν μ ), (τ, ν τ ) (e prma partcula elemetara decoperta, Thomo 897) - Quarkur (u, d), (c, ), (t, b) Sarca electrca (/3 repectv -/3) Quarkurle u e gaec tare lbera (eplcate). Formeaza mezo ( qq ) baro (qqq). Mezo baro ut hadro adca partcule care teractoeaza tare / compue d quarkur) I matera obuta e gaec lepto baro d prma famle. Bblografe: - Curul de Fzca Partculelor Elemetare - the Phyc Hypertetbook - The Partcle Adveture SUBIECTUL 8 Fortele fudametale caractertcle lor Forta Cuplaj Bozo teractue Sarca Raza actue Nucleara tare ~ 8 g (gluo) Culoare RGB 0-5 M=0, = Electromagetca 0 - Foto +/- M=0, = Nucleara laba 0-5 W +, W -, Z 0 Izopul lab 0-8 M=8; 90 GeV S= Gravtate 0-40 G (?), m=0, = maa Studetul a poata eplca urmatoarele: - ce eama forta fudametala? De ce (e.g.) forta de frecare u ete? - de ce au fot trodue fortele ucleare (tare laba) - care ete legatura tre maa bozoulu raza de actue - de ce atuc forta ucleara tare are raza de actue fta ( mca) (avaat) - de ce gravtata, cea ma laba, e domata la cara mare - a deeeze o dagrama Feyma petru u proce EM, lab au tare (avaat) Bblografe: - Curul de Fzca Partculelor Elemetare - the Phyc Hypertetbook - The Partcle Adveture 4

25 INTRODUERE IN GRAVITATIE SI COSMOLOGIE Lector uv. Dr. Ncolaevc Ntor SUBIECTUL 9 Prcp de echvaleta teora relatvtat geeralzate: prcpul lab prcpul etea (I) Prcpul de echvaleta lab (PES) afrma dettatea dtre maa ertala maa gravtatoala a corpurlor,dferet de atura lor. Maa ertala ete cattatea care defete erta corpurlor care apare legea a doua a damc. Maa gravtatoala ete maa care apare eprea forte gravtatoale. PES ete echvalet cu faptul ca traectorle corpurlor cadere lbera u depd de maa atura lor (uveraltatea cader lbere). I formularea PES ete eetal a e preczeze ca ete vorba de caderea corpurlor tet,.e. corpur (a) de maa egljabla, (b) de etdere ufcet de mca. Daca acete codt u ut repectate, PES u ete ecear valabl, datorta campulu eter dfert care are loc mcarea. PES a fot cofrmat cu mare precze tr-u umar mare de epermete. Marmea care e maoara de obce ete parametrul Eotvo (PE), deft pr dfereta relatva dtre raporturle dtre maa gravtatoala maa ertala petru o pereche data de corpur. PES ete echvalet cu faptul ca PE ete zero petru orcare pereche de corpur. Mauratorle curete au tablt ca PE e auleaza cu o precze de apromatv 0 la puterea a -a. (II) Prcpul de echvaleta etea (PEE) afrma ca legle atur tr-u tem de referta local cadere lbera (SRCL) tr-u camp gravtatoal ut detce cu cele dtr-u tem ertal d teora relatvtat retrae (TRR) abeta campulu. O formulare echvaleta ete ca obervator dtr-u SRCL u pot detecta pr maurator d terorul temulu campul gravtatoal eter. PEE poate f vazut ca geeralzarea aturala a echvalete temelor de referta ertale d TRR la temele cadere lbera tr-u camp gravtatoal. Coderad u corp cadere lbera oarecare, a alegem u SRLC S care corpul e afla tal repau. PEE agura ca corpul va ramae petru totdeaua repau S. Aplcad cocluza petru dferte corpur, e vede ca PEE mplca PES. I formularea PEE ete eetal a e preczeze ca SRCL are o etdere ufcet de mca atfel cat campul gravtatoal d terorul temulu a poata f coderat omoge. Daca codta u ete deplta, campul eter va da atere la accelerat relatve eule petru corpurle d SRLC, compatble cu PEE. Acete accelerat relatve apar petru obervator d SRLC ca fd produe de `forte marece' terorul temulu. Cateva coecte medate ale PEE ut: () Deverea lum camp gravtatoal Feomeul ete lutrat coderad propagarea ue raze de luma terorul uu lft cadere lbera aproperea pamatulu. Coform cu PET, petru u obervator d lft (u SRLC) o raza tal drecte orzotala lft cotua a e propage orzotal. Petru u obervator repau pe pamat, aceata mplca curbarea raze pre pamat. () Deplaarea frecvetelor camp gravtatoal Coderam cearul de ma u o raza de luma laata d tavaul lftulu vertcal jo. Preupuem ca raza ete laata la mometul tal cad lftul e afla repau ca raza atge podeaua lftulu atuc cad podeaua atge olul. Coform cu PEE, petru u obervator d lft (u SRLC) raza atge podeaua cu aceea frecveta ca la eme. I acela tmp, vteza eula a lftulu fata de ol mplca datorta efectulu Doppler o frecveta ma mare maurata de obervatorul de pe ol. Raportul dtre frecvetele eme receptate de obervatorul f e poate eprma mplu fucte de dfereta dtre potetalul ewtoa d puctul de eme cel de recepte. (3) Dlatarea/cotracta tmplor camp gravtatoal Do obervator fc tr-u camp gravtatoal chmba emale lumoae cu o frecveta be defta. Fam durata emalulu pr umarul N de oclat ale ude. Acela umar N ete valabl atat la eme cat la recepte. De ac rezulta ca raportul dtre tmpul de eme cel de recepte ete raportul dtre peroada ude la eme peroada la recepte. Pr defte, acet raport ete verul raportulu frecvetelor. Cocluza urmeaza acum d puctul (). Ete mportat ca pr otuea de `tmp' acet efect a e teleaga prec durata uu emal maurata de u aumt obervator. Bblografe:. Jm Hartle, `Gravty: A Itroducto to Ete' Geeral Relatvty' (Addo-Weley, 003). Sea Carroll, 'Spacetme ad Geometry: A Itroducto to Geeral Relatvty' (Addo-Weley, 003) 5

26 BAZELE SPECTROSCOPIEI SI LASERILOR Lector uv. Dr. Stef Maru SUBIECTUL 30 Împrășterea Rama Î aul 98, fzcaul da C.V. Rama (câștgător al Premulu Nobel petru Fzcă î 930) a demotrat pobltatea împrășter elatce a fotolor pe atom legaț, care a dat apo aștere pectrocope Rama, î care e aalzează luma împrăștată de ubtațe î urma cocrlor elatce dtre foto ș temele atomce comttuete. Spectrocopa Rama ete foarte utlă petru detfcarea modurlor de vbrațe î oldele crtale, putâd f tudate modfcărle tructurale ale acetora due de dverș factor eter (preue, temperatură, câmpur electrce ș magetce, etc.). Spectrocopa Rama ete, de aemeea, o uealtă mportată de tudu î chme, fd utlă la detfcarea moleculelor ș radcallor. Atuc câd o radațe (de obce, laer) de frecveță 0 cade pe o probă (fgura (a)), pectrul lum împrăștate de probă cotă dtr-o badă teă cetrată la aceeaș frecveță, 0, ș o mulțme de bez de tetate mult ma mcă (~:000) cetrate la frecvețele 0 (fgura (b)). Bada cea ma teă corepude împrășter Raylegh, ar bezle ma labe î tetate corepud împrăș ter Rama (fgura (c)). Spectrul Rama are următoarele propretăț pecfce: frecvețele,, caractertce ubtațe (î cazul oldelor, acete frecvețe corepud foolor); lle Stoke ș at-stoke (fgura (c)) e găec îtotdeaua î pozț metrce de o parte ș de alta a le Raylegh (cetrată la frecveța 0 ); lle Stoke ut ma tee decât cele at-stoke; tetatea llor pectrale ete propoțoală cu. La prezetarea acetu ubect e va urmăr demotrarea caractertclor pectrelor Rama me-țoate ma u pr prma fzc clace, pord de la teracțuea dtre câmpul electrc varabl al radațe electromagetce cdete (decr de vectorul tetate a câmpulu electrc) ș crtalul format d atom care eecută mșcăr de vbrațe î jurul pozțlor lor de echlbru. Se va def oțuea de tare vrtuală ș e va prezeta dagrama velelor eergetce aocată împrășter Stoke, repectv at-stoke. Bblografe:. M. Ștef, Bazele pectrocope ș laerlor, Notțe de Cur, Tmșoara 05.. N. Avram, Itroducere î pectrocopa Rama, Edtura Facla,

27 PROPRIETATI MAGNETICE ALE SUBSTANTEI Cof. uv. Dr. Ercuta Aurel SUBIECTUL 3 Feromagetmul We Câmpul molecular, câmpul We HmWM HWWM la aplcarea uu câmp eter H, aupra dpollor magetc acţoează câmpul efectv: H H H ef m Itroducâd mărmle redue: ş otâd: kb a T T 0 0Jg J B W h H H W ; m M putem decre tarea feromagetculu cu ajutorul temulu de ecuaţ determarea oluţlor (h, m)t=cot coduce la o ecuaţe tracedetă, M J y mb m a T y h mb î cazul h=0 (abeţa câmpulu eteror), temul de ecuat a forma mplă: m a T y dacă reprezetăm grafc cele două ecuaţ (fgura.6), obervăm că, pre deoebre de paramagetc, etă oluţ (h=0, m 0)T=cot cu alte cuvte, magetzare potaă, atâta vreme cât temperatura u depăşeşte valoarea crtcă: J y J J g TC k 0 0 J B B W care ete tocma temperatura Cure. rezolvarea pe cale grafcă a temulu de ecuaţ petru cazul J=/ D terecţle zotermelor m=a(t)y ; T=cot cu fucţa lu Brllou putem deduce depedeţa de temperatură a magetzaţe potae (măurătorle efectuate pe Fe, N ş Co cofrmă depedeţa d fgură, cu ecepţa temperaturlor foarte joae). Depedeţa de temperatură a magetzăr potae (cazul J=/) 7

28 FIZICA PLASMEI Cof. uv. Dr. Lugu Mhal SUBIECTUL 3 Mărm caractertce ale plamelor. Lugmea Debye Abaterea paţală de la eutraltate a plame (îtderea paţală a regu dtr-o plamă ude eutraltatea electrcă ete local perturbată). Se va aalza dtrbuţa poteţalulu electrc tatc d jurul ue partcule îcărcată cu arcă electrcă (o poztv) d plamă. Se obţe potetalul jurul arc carcate de forma ( e - cocetraţa e ): e r 0kT T Vr ( ) ep, ude D 69 lugmea Debye. 4 0r D e e e Dtaţa la care forţele de teracţue electrotatcă dtre cottueţ plame ut echlbrate de forţele cetce datorate mşcăr de agtaţe termcă.. Frecveta Lagmur Se va aalza abaterea temporală de la eutraltate a plame. Separarea locală a arclor electrce, datorată mşcăr de agtaţe termcă echvaletă cu o perturbare locală a detăţ de arcă electrcă. Se obţe: 0 (varaţa armocă î tmp a detăţ de arcă) e e p - pulaţa Lagmur, 0me p f p p ee 9 e. m 0 e Orce perturbaţe locală a cocetraţe purtătorlor de arcă î plamă va da aştere uor oclaţ îtreţute de frecveţa f, plama radază eerge electromagetcă, frecveţa oclaţlor depzâd de cocetraţa de e a plame. p 3. Lugmea Ladau Dtaţa dtre partculele electrzate petru care eerga de teracţue electrotatcă ete egală cu eerga cetcă mede a ue partcule (datorată agtaţe termce) ev kt e e kt 4 4 kt L 0 L 0 L permte ă e tableacă dacă plama ca ş gaz ozat e poate codera au u u gaz deal ( d - dtata mede dtre partcule): d L au - plame deale, 3 L d L au 3 - plame odeale. Bblografe: L. M.Lugu, Plama Phyc ad Applcato, Edtura Uvertăţ de Vet Tmşoara (006). Frac F. Che, Itroducto to Plama Phyc ad Cotrolled Fuo, Pleum Pre, New-York (984)